Natură

Știai că un gheizer este un izvor fierbinte care, din când în când, țâșnește spre cer o coloană de apă clocotită și abur? Apa se strânge în crăpăturile din adânc, se încălzește de la roca fierbinte până dă în clocot, apoi izbucnește afară ca dintr-un ceainic uriaș al Pământului.

Știai că însuși cuvântul „gheizer” vine de la un izvor fierbinte din Islanda, numit Geysir, a cărui faimă a dat nume tuturor izvoarelor de acest fel din lume? Așa a ajuns numele unui singur izvor nordic să boteze un întreg soi de minuni ale naturii.

Știai că izvoarele termale sunt ape care ies din pământ deja calde, încălzite de căldura din adâncul scoarței, și că oamenii se scaldă în ele de mii de ani pentru odihnă și tămăduire? Multe stațiuni de odinioară s-au ridicat tocmai lângă asemenea izvoare binefăcătoare.

Știai că în România, la Berca, în județul Buzău, se află vulcanii noroioși, niște movile mici din care iese la suprafață nămol rece amestecat cu gaze din adânc? Nu au foc și nici lavă, dar bolborosesc încet și clădesc, cu răbdare, un peisaj ciudat, ca de pe altă lume.

Știai că vulcanii noroioși de la Berca nu scot lavă fierbinte, ci noroi împins la suprafață de gazele naturale care urcă din pământ? Tocmai de aceea noroiul lor rămâne rece la atingere, spre deosebire de vulcanii cu foc, iar oamenii îi pot privi de aproape fără primejdie.

Știai că bazaltul, una dintre cele mai răspândite roci de pe Pământ, se naște din lava care s-a răcit repede și acoperă cea mai mare parte a fundului oceanelor? Este o rocă întunecată și grea, iar din ea sunt clădite podelele mărilor lumii.

Știai că atunci când lava bazaltică se răcește foarte încet, ea se poate crăpa în stâlpi cu șase laturi, așezați unul lângă altul ca fagurii de miere? Asemenea coloane, precum cele de la Șoseaua Uriașilor din Irlanda, par cioplite de mână de meșter, deși le-a făurit numai răcirea lentă a rocii.

Știai că piatra ponce, ușoară și găurită ca un burete, este tot o rocă vulcanică, atât de plină de bule de aer încât unele bucăți plutesc pe apă? Ea se naște când lava plină de gaze se răcește dintr-odată, prinzând bulele înăuntru pentru totdeauna.

Știai că obsidianul este o sticlă naturală, neagră și lucioasă, făurită atunci când lava se răcește atât de repede încât nu apucă să formeze cristale? Din marginile lui, ascuțite ca briciul, oamenii din vechime își făureau cuțite și vârfuri de săgeată.

Știai că cutremurele se nasc mai ales atunci când plăcile tectonice se freacă una de alta și, după ce s-au încordat multă vreme, se smucesc deodată, trimițând valuri prin scoarța Pământului? Ceea ce simțim la suprafață ca zguduire este doar ecoul acestei alunecări din adânc.

Știai că în România, cele mai multe cutremure puternice pornesc din adâncul zonei Vrancea, din munții Carpați, de la zeci de kilometri sub pământ? De acolo au venit marile zguduiri simțite în toată țara, precum cel din anul 1977.

Știai că vechea scară Richter, folosită pentru a măsura tăria cutremurelor, era așa alcătuită încât fiecare treaptă însemna un cutremur de zece ori mai mare ca zguduire decât cea dinainte? Astfel, un cutremur de gradul șase nu era doar puțin mai puternic decât unul de gradul cinci, ci mult, mult mai tare.

Știai că sub scoarța subțire pe care trăim se întinde mantaua, un strat gros de rocă fierbinte care se mișcă foarte încet, ca un aluat greu, și care poartă plăcile tectonice pe spatele ei? Această curgere înceată din adânc este motorul tăcut care mută continentele și naște vulcanii.

Știai că scoarța Pământului, oricât ni se pare de trainică sub picioare, este de fapt cel mai subțire strat al planetei, ca o coajă fină pe un măr? Dacă Pământul ar fi cât un ou, scoarța ar fi mai subțire decât coaja lui, iar toată viața pe care o cunoaștem se sprijină pe această coajă firavă.

Știai că cenușa vulcanică, deși pare doar praf pustiitor, îmbogățește pământul cu minerale și îl face, în ani, uimitor de roditor? De aceea, din timpuri străvechi, oamenii au îndrăznit să-și sădească ogoare și vii chiar la poalele vulcanilor.

Știai că diamantul este cea mai dură substanță naturală cunoscută, dar este alcătuit doar din carbon pur, același element chimic din care e făcut și grafitul moale al creionului? Diferența stă doar în felul în care sunt aranjați atomii.

Știai că diamantele se formează la peste 150 de kilometri adâncime în mantaua Pământului, la temperaturi de peste 1000 de grade și presiuni uriașe, iar la suprafață ajung purtate de erupții vulcanice adânci prin roci numite kimberlite?

Știai că un cristal crește prin adăugarea ordonată a atomilor, mereu după același tipar geometric, așa încât forma sa exterioară cu fețe plane și unghiuri regulate oglindește aranjarea atomilor din interior?

Știai că cuarțul este unul dintre cele mai răspândite minerale de pe uscatul Pământului și că firele de nisip de pe multe plaje sunt, în mare parte, grăunțe mărunte de cuarț tocite de valuri?

Știai că ametistul, cu culoarea sa violet, este de fapt tot cuarț, iar nuanța i se datorează unor urme de fier și acțiunii radiațiilor naturale din roca înconjurătoare?

Știai că chihlimbarul nu este o piatră, ci rășină de copac întărită și fosilizată de-a lungul a milioane de ani, iar uneori păstrează prinse în el, ca într-o clipă oprită, insecte și frunze străvechi?

Știai că sarea de bucătărie este de fapt un mineral numit halit, iar cristalele ei au forma unor cubulețe mici, pe care le poți vedea cu ochiul liber dacă privești cu atenție sarea grunjoasă?

Știai că salina de la Turda a fost exploatată încă din vremuri vechi și că uriașele goluri lăsate în munte de scoaterea sării sunt astăzi vizitate ca un adevărat tărâm subteran, cu aerul lor răcoros și liniștit?

Știai că zăcămintele de sare de la Turda și Praid s-au format din evaporarea unor mări străvechi, care au lăsat în urmă, îngropate adânc, straturi groase de sare?

Știai că aerul din minele de sare, precum cel de la Praid, este folosit de multă vreme pentru odihnă și alinarea suferințelor respiratorii, într-o practică numită speoterapie?

Știai că aurul se găsește în natură adesea sub formă de fire, foițe sau bobițe curate, numite pepite, și că, fiind atât de greu, se adună pe fundul râurilor de unde poate fi spălat din nisip?

Știai că aurul este un metal atât de puțin schimbător încât nu ruginește și nu se întunecă, iar podoabe de aur vechi de mii de ani strălucesc și azi la fel ca în ziua în care au fost făurite?

Știai că o parte însemnată a aurului aflat aproape de suprafața Pământului ar fi fost adus de meteoriți în tinerețea planetei, când aurul mai vechi se scufundase deja spre miezul de fier?

Știai că unii meteoriți sunt alcătuiți aproape numai din fier și nichel și că sunt bucăți din miezul metalic al unor lumi mici sfărâmate, ajunse pe Pământ din adâncul spațiului?

Știai că, atunci când sunt tăiați și șlefuiți, meteoriții de fier arată un desen ciudat de linii încrucișate, numite figurile Widmanstätten, care se formează doar prin răcirea foarte înceată, de-a lungul a milioane de ani, în adâncul spațiului?