Oameni

Născut la Sinaia în anul 1921, fiu al regelui Carol al II-lea și strănepot al regelui Ferdinand, Mihai s-a aflat de două ori pe tronul României: mai întâi copil, între 1927 și 1930, apoi din anul 1940, după retragerea tatălui său. Fapta sa cea mai însemnată a fost actul de la 23 august 1944, când, tânăr rege, a poruncit arestarea mareșalului Antonescu și a întors armele țării împotriva Germaniei naziste, scurtând, după unele socoteli, cursul războiului. Pentru această cutezanță a primit cele mai înalte distincții ale marilor puteri aliate. La 30 decembrie 1947, sub amenințarea comuniștilor și cu țara ocupată, a fost silit să iscălească actul de abdicare și a luat drumul îndelungatului exil. S-a întors la vatra strămoșească după căderea comunismului, purtat cu demnitate și verticalitate până la moartea sa, în anul 2017, când a fost petrecut de mulțime cu cinstea cuvenită unui rege.

Regele Mihai a fost, prin actul de la 23 august 1944, decorat atât de Statele Unite cu „Legion of Merit”, cât și de Uniunea Sovietică cu Ordinul „Victoria”, fiind unul dintre puținii cavaleri ai acestei din urmă distincții și, între ei, ultimul rămas în viață.