Oameni

Alexandru Averescu s-a născut la 3 aprilie 1859 la Ozeni (Babele), în sudul Basarabiei, și s-a format în armată pornind de la treptele modeste ale carierei militare. A luat parte la Războiul de Independență din 1877–1878, apoi a devenit ofițer de stat major și, ulterior, ministru de război. În Primul Război Mondial a comandat Armata a 2-a, având un rol de seamă în bătălia de la Mărăști din vara anului 1917, cea dintâi mare ofensivă victorioasă a armatei române. Pentru faptele sale a fost înaintat la gradul de mareșal, iar popularitatea sa l-a purtat de trei ori în fruntea guvernului României. S-a stins la 2 octombrie 1938 la București.

Popularitatea sa în rândul soldaților și țăranilor a dat naștere, după război, unui adevărat „mit Averescu”, care a stat la temelia partidului său politic.