Oameni

Johann Carl Friedrich Gauss s-a născut pe 30 aprilie 1777 la Braunschweig, Germania, dintr-o familie săracă, și și-a manifestat geniul matematic de la vârsta de șapte ani, când a uimit profesorii sumând instantaneu numerele de la 1 la 100. Talentul său excepțional a atras atenția Ducelui de Braunschweig, care i-a finanțat studiile la Colegiu și la Universitatea din Göttingen. La numai 21 de ani a publicat 'Disquisitiones Arithmeticae', o lucrare de teorie a numerelor comparabilă ca importanță cu 'Elementele' lui Euclid, iar mai târziu a adus contribuții fundamentale în geometrie, statistică, astronomie, geodezie și fizică. A îndeplinit funcția de director al Observatorului Astronomic din Göttingen timp de aproape jumătate de secol, combinând rigoarea teoretică cu aplicațiile practice cu o rară măiestrie. Contemporanii l-au numit 'princeps mathematicorum' — principele matematicienilor —, titlu pe care l-a purtat cu smerenie până la moartea sa pe 23 februarie 1855 la Göttingen.

Nu cunoașterea, ci actul de a învăța; nu posesia, ci actul de a ajunge acolo este ceea ce acordă cea mai mare bucurie.

Gauss a descoperit la 19 ani că un heptadecagon (poligon cu 17 laturi) poate fi construit cu rigla și compasul — prima progres în această problemă în 2000 de ani — și a cerut ca figura să fie gravată pe piatra sa funerară. Sculptorul a refuzat, spunând că ar arăta ca un cerc.

Știai că micul Gauss, elev de vreo șapte ani, și-a uimit învățătorul când acesta a dat clasei să adune toate numerele de la 1 la 100, sperând la câteva minute de liniște? Băiatul a scris răspunsul aproape imediat, împerechind numerele de la capete (1 cu 100, 2 cu 99) în perechi care dau mereu 101. E o poveste dragă istoriei matematicii, deși detaliile exacte ne-au ajuns prin relatări de mai târziu.

Știai că Gauss ținea un jurnal științific minuscul în care își nota descoperirile în formule scurte și criptice, uneori cu însemnări bucuroase? Când a demonstrat un rezultat de teoria numerelor la care se gândise îndelung, a scris pur și simplu, în latină, „Evrika!”, alături de o formulă. Multe dintre ideile din acel caiet au fost redescoperite de alții abia decenii mai târziu.

Știai că, adolescent, Gauss a descoperit cum se poate construi cu rigla și compasul un poligon regulat cu șaptesprezece laturi, problemă rămasă nerezolvată din vremea grecilor antici? Vestea l-a hotărât să se dedice matematicii, iar el a cerut ca pe piatra lui de mormânt să fie gravat acel poligon — deși meșterul pietrar l-ar fi înlocuit cu o stea, temându-se că nimeni nu l-ar deosebi de un simplu cerc.