Oameni

Jean-Baptiste-Camille Corot s-a născut pe 16 iulie 1796 la Paris, fiu al unui comerciant de stofe, și a descoperit pictura abia la maturitate, cu susținerea financiară a familiei. A călătorit extensiv în Italia, unde și-a format gustul pentru lumina difuză și atmosfera poetică a peisajului, realizând studii plein-air de o prospețime remarcabilă. Peisajele sale argintii, pline de ceață și de melancolie lirică, l-au impus ca pe una dintre cele mai iubite voci ale picturii franceze din secolul al XIX-lea, situându-l ca punte firească între școala clasică și impresionism. A fost un om generos — a dăruit bani și tablouri numeroșilor artiști aflați în nevoie, printre care și Honoré Daumier. A murit pe 22 februarie 1875 la Paris, lăsând în urmă o operă vastă, profund contemplativă.

Visez tabloul meu și apoi îmi pictez visul.

Corot nu a vândut aproape nimic în prima jumătate a vieții și abia după 60 de ani a cunoscut succesul comercial; la bătrânețe era atât de căutat încât falsificatorii puneau semnătura lui pe lucrări ce nu îi aparțineau, ajungându-se la bancul: 'Corot a pictat 3 000 de tablouri, dintre care 10 000 se află în America'.