Oameni

Nicolae Tonitza s-a născut la 13 aprilie 1886 în Bârlad și a fost pictor, grafician, gazetar și critic de artă, una dintre personalitățile cele mai iubite ale artei românești interbelice. A studiat la Școala de Arte Frumoase din Iași, alături de Ștefan Dimitrescu, apoi la Academia de Arte din München, unde l-a avut profesor pe Hugo von Habermann. Este celebru mai ales pentru portretele de copii cu ochii mari, melancolici și expresivi, de o gingășie rară, pe care le-a pictat folosindu-și adesea proprii copii și nepoate drept modele. A fost profesor și rector al Academiei de Arte din Iași și co-fondator al Grupului celor patru. S-a stins din viață la 26 februarie 1940, la București, lăsând o operă de o mare sensibilitate umană.

Nu și-a primit diploma de la Școala de Arte Frumoase din Iași deoarece a participat la o grevă studențească în ultimul an de studii.

Nicolae Tonitza este renumit pentru felul aparte în care picta ochii copiilor: pete întunecate, mari și adânci, fără reflexe punctuale, care par să privească dintr-o altă lume. Această manieră a devenit atât de personală încât astăzi un „copil de Tonitza” se recunoaște dintr-o privire. Blândețea și tristețea din acei ochi au făcut din portretele lui de copii adevărate embleme.

Pe lângă pensulă, Tonitza a mânuit și condeiul: a fost un critic de artă și publicist activ, scriind cronici și pamflete în presa vremii. Vederea i s-a deteriorat grav spre sfârșitul vieții, ceea ce a făcut ca ultimii ani să fie deosebit de dureroși pentru un om care trăia prin ochi. A murit în 1940, lăsând o operă marcată de tandrețe și de culori calde.

Născut la Bârlad, Nicolae Tonitza a fost pictorul cu suflet cald care a nemurit chipurile copiilor cu ochii lor mari, catifelați, plini de nevinovăție. Culoarea lui limpede și duioasă a îmbrăcat deopotrivă portrete, țărănci și peisaje, într-o poezie a tandreței. A fost și un gazetar și critic de artă înflăcărat, apărând mereu adevărul și frumosul. Prin privirile de copil pe care le-a pictat, Tonitza a rămas un izvor de gingășie pentru sufletul românesc.