Oameni

Născut la Tagaste, în Africa de Nord, dintr-un tată păgân și din mama sa credincioasă, Sfânta Monica, ce l-a plâns în rugăciune ani îndelungați, și-a petrecut tinerețea în căutări zbuciumate, trecând prin maniheism și prin patimile lumii. Ajuns dascăl de retorică la Milano, a fost adus la credință prin predicile Sfântului Ambrozie și prin citirea Scripturii, iar în noaptea aceea a auzit un glas de copil zicând „Ia și citește!”, botezându-se de Paști în anul 387. Făcut mai apoi episcop de Hippona, a păstorit turma și a scris neîncetat împotriva ereziilor vremii, lăsând „Confesiunile” — mărturisirea fierbinte a întoarcerii sale la Dumnezeu — și „Cetatea lui Dumnezeu”. A adormit în anul 430, în timp ce vandalii împresurau cetatea Hippona, având pe pereți psalmii de pocăință spre a-i citi în ceasul morții. Este cinstit și în Răsărit, unde e pomenit la 15 iunie.

Ne-ai făcut pentru Tine, Doamne, și neliniștită este inima noastră până ce se va odihni întru Tine.

Se spune că, în ceasul botezului la Milano, el și Sfântul Ambrozie ar fi rostit pe rând, ca într-un răspuns, imnul „Te Deum”; tradiția e frumoasă, dar nu se dă drept fapt istoric sigur.