Oameni

Născut la București și purtând din botez numele Gheorghe, viitorul mitropolit a primit o aleasă învățătură, cunoscând limbile greacă și latină, de unde și supranumele „Dascălul”. Atras de viața duhovnicească, a intrat în obștea de la Mănăstirea Neamț, unde a deprins duhul mișcării paisiene și s-a dăruit cu osârdie tălmăcirii scrierilor Sfinților Părinți în limba română. În anul 1823 a fost ales și hirotonit mitropolit al Țării Românești, păstorind cu smerenie, blândețe și dragoste pentru cultura bisericească, în vremuri tulburi de război și ocupație. Pentru statornicia sa a fost trimis o vreme în surghiun, iar la întoarcere și-a continuat lucrarea până la adormirea sa în anul 1834. Rămâne în amintirea Bisericii ca un ierarh cărturar, traducător neobosit al Părinților și model de viețuire monahală chiar și pe scaunul mitropolitan.

Este prăznuit la 22 iunie. A fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în anul 2005, fiind cinstit pentru bogata sa lucrare de traducere a scrierilor patristice în limba română.