În Renaștere, Michelangelo Buonarroti a pictat plafonul Capelei Sixtine între 1508 și 1512, un ansamblu de figuri musculoase și monumentale specifice acestui curent care celebra grandoarea corpului uman.

Ștefan Procopiu s-a născut la 19 ianuarie 1890 la Bârlad și a devenit unul dintre cei mai remarcabili fizicieni români ai secolului XX. A studiat la Iași și apoi la Paris, unde și-a susținut doctoratul sub îndrumarea profesorilor G. Lippmann și A. Cotton. Independent de Niels Bohr, a stabilit expresia matematică a momentului magnetic elementar al electronului — magneton — publicând rezultatul în 1913, descoperire care poartă astăzi numele de magnetonul Bohr-Procopiu. A mai descoperit în 1921 fenomenul de depolarizare longitudinală a luminii prin soluții, cunoscut ca fenomenul Procopiu, și a activat ca profesor și decan la Universitatea din Iași. A decedat la 22 august 1972 la Iași, fiind recunoscut ca unul dintre savanții care ar fi meritat Premiul Nobel.

Știai că Emil Racoviță a întemeiat o știință cu totul nouă, biospeologia, adică studiul viețuitoarelor din peșteri? Coborând în adâncuri fără lumină, a cercetat făpturi mărunte adaptate la beznă, oarbe și palide. A creat la Cluj primul institut de speologie din lume, deschizând un drum pe care nimeni nu mai mersese.