Pe eșafodul execuției, More și-a dat barba la o parte cu o mică glumă, spunând că aceasta nu comisese nici o trădare — un ultim act de umor în fața morții, mărturisit de mai mulți martori contemporani.

Nu uita să privești în sus, spre stele, și nu în jos, la picioarele tale. Încearcă să înțelegi ce vezi și minunează-te de ce există universul. Fii curios.

Sava Hentia s-a nascut la 1 februarie 1848 in Sebesel, judetul Alba, al optulea dintre cei paisprezece copii ai preotului Ilie Hentia. La varsta de cincisprezece ani a ramas surd in urma unui tratament cu chinina pentru febra tifoida, dar aceasta infirmitate nu i-a frant vocatia artistica. A studiat la Scoala de Belle-Arte din Bucuresti, avandu-i profesori pe Gheorghe Tattarescu si Theodor Aman, si a obtinut prima bursa acordata de institutie pentru studii la Paris, unde l-a avut indrumator pe Alexandre Cabanel. Participant ca pictor de front la Razboiul de Independenta (1877-1878) alaturi de Nicolae Grigorescu, a realizat sute de desene si tablouri cu scene de lupta, devenind unul dintre cei mai importanti pictori documentari ai epocii. A murit pe 21 februarie 1904 la Bucuresti, lasand peste cinci sute de lucrari: portrete, compozitii istorice, peisaje si naturi statice.