În lumea otomană, monograma sultanului, numită tughra, era un semn caligrafic atât de complex încât falsificarea lui devenea aproape imposibilă. Trasată de un artist specializat numit nișangi, tughra combina numele sultanului și al tatălui său într-un desen cu bucle înalte și trei linii verticale, funcționând ca o semnătură oficială pe toate decretele imperiale.