Frédéric Chopin s-a născut la 1 martie 1810 în Zelazowa Wola, Polonia, fiul unui profesor francez și al unei mame poloneze care i-a insuflat dragostea pentru muzică încă de mic. Un copil-minune, a cântat primul recital public la opt ani și a început să compună de la șapte ani; în 1830 a părăsit Polonia și s-a stabilit la Paris, unde a cucerit saloanele aristocratice și intelectuale ale Europei. Pianul a fost singurul său instrument de predilecție, iar în lucrările sale — nocturne, balade, mazurci, polci și studii — a distilat dorul polonez, rafinamentul francez și o profundă sensibilitate poetică găsită la puțini compozitori. Inima lui a rămas întotdeauna în Polonia, chiar dacă trupul său sleit de tuberculoză s-a stins la Paris pe 17 octombrie 1849, la doar 39 de ani; la cererea sa, inima i-a fost dusă și înmormântată la Varșovia.

Cuvântul „Kindergarten”, pe care l-a inventat în 1840, înseamnă literal „grădina copiilor” și a fost preluat neschimbat în multe limbi ale lumii.

În ultimii ani, Renoir a fost atât de chinuit de artrită reumatoidă încât mâinile i se deformaseră și abia mai putea ține pensula. A continuat totuși să picteze, sprijinindu-și pensula între degetele înțepenite, iar unii martori au descris cum i se prindea instrumentul de mână bandajată. Nu a renunțat la culoare până la sfârșit.