Poveste cu tâlc
Avva Macarie mergea odată cu frații, iar unul dintre ei l-a lăsat înainte și, ajungând la un idol pe cale, l-a lovit cu o piatră. Când s-a întors, avva Macarie l-a lăudat pe cel ce mai apoi a mângâiat idolul cu vorbe bune, spunând: „Nici ocara, nici lauda oamenilor să nu te tulbure; fii ca un mort și te vei odihni.” Căci celui care nu mai trăiește pentru laudă ori ocară i se face pace în suflet.
— din Pateric
Din același raft

Alte picături din Credință

Știai că… · Credință
Știai că aureola de aur din jurul capului sfinților din icoane se numește nimb și închipuie lumina necreată, slava lui Dumnezeu care strălucește prin cel sfânt? Ea nu este un obiect purtat pe cap, ci semnul harului care îl luminează pe cel înfățișat.
Citește tot →
Rugăciune · Credință
Împreună îngropându-ne Ție prin Botez, Hristoase Dumnezeul nostru, vieții celei fără de moarte ne-am învrednicit prin Învierea Ta; și cântând, strigăm: Osana Celui dintru înălțime, bine ești cuvântat, Cel ce vii întru numele Domnului!
Citește tot →
Cântare liturgică (troparul Intrării în Ierusalim, glasul al 4-lea)
Poveste cu tâlc · Credință
Lebăda de pe cer, cu aripile întinse de-a lungul Căii Laptelui, a fost — spun grecii — un prieten care și-a plâns tovarășul căzut din înalt. S-a scufundat de atâtea ori după el în apele adânci, până când zeii, înduioșați de o prietenie mai tare decât moartea, l-au făcut pasăre și l-au ridicat pe boltă. Iată o prietenie care nu s-a oprit nici la marginea vieții — și de aceea zboară acum printre stele.
Citește tot →
mit grecesc