Știai că notația psaltică folosită astăzi la strană provine dintr-o reformă din jurul anului 1814, făcută la Constantinopol de „cei trei dascăli” — Hrisant de Madit, Grigorie Protopsaltul și Hurmuz Hartofilax — care au simplificat vechile semne, de aceea se numește adesea „notația hrisantică”?

Știai că mulți dintre termenii de balet folosiți în lumea întreagă sunt în limba franceză? Cuvinte precum plié, pirouette sau arabesque au rămas neschimbate încă din vremea când Franța era centrul acestei arte.

O corabie era gata să se izbească de stânci în furtună, iar corăbierii, orbiți de spaimă, trăgeau care-ncotro. Atunci un bătrân a prins a bate ritmul într-o tobă, rar și statornic. Pe rând, vâslașii și-au potrivit mișcarea după bătaie, și corabia, care se zbătea în neorânduială, a început să înainteze ca un singur trup. Așa au scăpat cu toții. Ritmul, care nu trage nicio vâslă, îi salvase adunându-i laolaltă.