Știai că muzica de cameră se numește așa fiindcă la început era menită camerei, adică odăilor mai mici din casele oamenilor, nu marilor săli de spectacol? Era muzica de acasă, pentru puțini instrumentiști și puțini ascultători, cântată mai mult din bucuria de a cânta împreună decât pentru a fi arătată lumii.

Știai că nota „si” — a șaptea treaptă — a fost adăugată mult mai târziu decât celelalte șase? Ea a fost formată din inițialele „Sancte Ioannes”, ultimele cuvinte din același imn al Sfântului Ioan.

Știai că sub plăcuțele marimbei și ale vibrafonului atârnă tuburi rezonatoare care întăresc și prelungesc sunetul, ca niște mici cutii de rezonanță?