Un ucenic a venit la un maestru olar cerându-i să-l învețe repede taina vaselor frumoase. Maestrul i-a dat un bulgăre de lut și l-a pus să frământe, zi după zi, fără a modela nimic. Trecură săptămâni, iar tânărul, mâhnit, se plânse că nu învață nimic. „Ba înveți răbdarea”, spuse bătrânul, „căci lutul nefrământat crapă la foc, iar sufletul negrăbit nu ține forma.” Când mâinile ucenicului au ajuns să simtă lutul ca pe carnea lor, olarul i-a dat în sfârșit roata. Meșteșugul nu se predă în grabă; el se coace, cum se coace pâinea, în cuptorul răbdării.

Vestitul „Pătrat negru” al lui Malevici s-a crăpat cu timpul, iar prin rețeaua de crăpături se întrezăresc culori de dedesubt. Cercetătorii de la Galeria Tretiakov au descoperit sub el urme de alte compoziții și chiar o inscripție ascunsă, descifrată parțial. Astfel, pătratul aparent gol s-a dovedit a avea o istorie stratificată.

Știai că „La Traviata” de Verdi, una dintre cele mai iubite opere, a căzut la premiera din Veneția, în anul 1853? Publicul de atunci n-a primit bine povestea unei femei care se stinge de boală, dar opera avea să devină nemuritoare.