Poveste cu tâlc · Artă
Un ucenic a venit la un maestru olar cerându-i să-l înveÈ›e repede taina vaselor frumoase. Maestrul i-a dat un bulgăre de lut È™i l-a pus să frământe, zi după zi, fără a modela nimic. Trecură săptămâni, iar tânărul, mâhnit, se plânse că nu învață nimic. „Ba înveÈ›i răbdareaâ€ÂÂ, spuse bătrânul, „căci lutul nefrământat crapă la foc, iar sufletul negrăbit nu È›ine forma.†Când mâinile ucenicului au ajuns să simtă lutul ca pe carnea lor, olarul i-a dat în sfârÈ™it roata. MeÈ™teÈ™ugul nu se predă în grabă; el se coace, cum se coace pâinea, în cuptorul răbdării.
Citește tot →