Știai că marea pădure amazoniană își fabrică singură o bună parte din ploaia care o adapă, reciclând apa prin frunzele copacilor de mai multe ori până ce aceasta ajunge în interiorul continentului? Cercetătorii vorbesc chiar despre „râuri zburătoare”, uriașe fluvii de vapori purtate prin aer deasupra coroanelor. Fără această respirație a pădurii, ținuturile din adânc ar fi mult mai uscate.

Știai că un singur copac din pădurea tropicală poate fi el însuși o mică lume? Pe crengile lui înalte cresc mușchi, ferigi și plante care nu ating niciodată pământul, adunând apă și frunze căzute până își fac propriul lor petic de sol în văzduh. Un asemenea arbore poate adăposti sute de soiuri de alte plante agățate de scoarța lui.

Curonian Spit este o peninsulă îngustă de nisip, lungă de 98 km și lată de 0,4–4 km, care separă Laguna Curonian de Marea Baltică, întinzându-se între Lituania și Rusia (Kaliningrad). Dunele sale de nisip, unele atingând 60 de metri înălțime, sunt printre cele mai înalte dune mobile din Europa și se deplasează încet în direcția nordică sub acțiunea vântului. În trecut, avansul dunelor a înghițit mai multe sate, iar stabilizarea lor prin plantarea de păduri de pini a început în secolul al XIX-lea.