Deși a fost nominalizat de trei ori la Premiul Nobel pentru Chimie, Mendeleev nu l-a primit niciodată — se spune că unii membri ai comitetului aveau rezerve personale față de el.

Sfântul Daniil a intrat de tânăr în viața monahală, nevoindu-se în mănăstirile Moldovei, iar mai apoi a căutat singurătatea desăvârșită, săpându-și o chilie în stâncă lângă pârâul Vitovului, la Putna, și apoi la Voroneț. Ani îndelungați a viețuit în post, tăcere și rugăciune neîncetată, ajungând povățuitor iscusit al sufletelor și duhovnic căutat de mulți. Tradiția spune că însuși domnitorul Ștefan cel Mare venea la el pentru sfat și mângâiere în vremuri grele, iar la îndemnul sihastrului ar fi ridicat mănăstiri. A fost, spre sfârșitul vieții, stareț la Voroneț, unde a adormit în pace și a fost îngropat în biserica ctitorită de domnitor. Este cinstit ca mare povățuitor duhovnicesc al Moldovei și este pomenit la 18 decembrie.

Gheorghe Tăttărescu s-a născut în octombrie 1820 la Focșani și a învățat pictura lângă unchiul său, zugravul Nicolae Teodorescu, înainte de a obține o bursă pentru studii la Academia San Luca din Roma între 1845 și 1851. îtors în țară, s-a remarcat ca pictor religios de excepție, executat fręsce în stil neoclasic italian în peste 50 de biserici din București, Iași și alte orașe, printre care Mitropolia din Iași și biserica Sf. Spiridon. A întreținut și o bogată activitate seculară, cu portrete, scene istorice și alegorii, contribuind la impunerea neocelasicismului academic în pictura românească. Alături de Theodor Aman, a contribuit la înființarea Școlii de Arte Frumoase din București în 1864, unde a predat pictura. S-a stins la București la 24 octombrie 1894, lăsând o moștenire artistică imprimată în piatra și fresca zecilor de lăcașuri sfinte.