
Născut la Sigmaringen în anul 1865, nepot de frate al regelui Carol I, Ferdinand a fost adus în țară ca principe moștenitor și a urcat pe tronul României în anul 1914, la scurtă vreme după izbucnirea Marelui Război. În anul 1916, împotriva sângelui și a neamului său german, a ales să intre în război alături de Antantă pentru împlinirea visului de veacuri al unirii tuturor românilor. A trecut prin greaua cumpănă a retragerii în Moldova și prin biruințele de la Mărăști, Mărășești și Oituz din vara anului 1917, când oastea țării a oprit năvala vrăjmașă. Truda i-a fost răsplătită prin Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, iar în anul 1922, la Alba Iulia, a fost încoronat rege al României întregite, dobândind numele de „Întregitorul”. S-a stins în anul 1927, lăsând în urmă o Românie mărită și așezată între hotarele ei firești.
Citește tot →Ferdinand I al României · Domnitori & Regi (accent România) · 1865–1927

Piet Mondrian a plecat de la peisaje și copaci pictați naturalist și, treptat, i-a redus la o rețea de linii. Într-o serie de studii cu un pom, ramurile se transformă lent într-o țesătură de linii orizontale și verticale, până când motivul aproape dispare. Aceasta este calea documentată prin care a ajuns la abstracția lui geometrică.
Citește tot →Pictori

Gabriel Fauré s-a născut pe 12 mai 1845 la Pamiers, în sudul Franței, și a studiat muzica la École Niedermeyer din Paris, unde mai târziu Camille Saint-Saëns i-a devenit profesor și prieten apropiat. Compozitor de o senină spiritualitate, a creat lucrări de o eleganță discretă și de o profundă căldură interioară, înscriindu-se pe un drum propriu între romantism și modernism. Recviemul său în re minor (1888), numit de unii critica drept un legăn al morții, exprimă moartea nu ca groază, ci ca o eliberare luminoasă — concepție profund personală și curajoasă pentru epocă. A ajuns director al Conservatorului din Paris (1905–1920), formând o generație întreagă de compozitori francezi, deși în ultimii ani de viață a suferit de o surditate progresivă. S-a stins la Paris pe 4 noiembrie 1924, lăsând în urmă și capodopere ca Pavane, Pelléas et Mélisande (muzica de scenă) și nenumărate melodii pentru voce și pian.
Citește tot →Gabriel Fauré · Compozitori & Muzicieni · 1845–1924