Pescar din Betsaida Galileei și frate al lui Simon Petru, Andrei fusese mai întâi ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul, iar când l-a auzit pe acesta arătând spre Mielul lui Dumnezeu, a mers îndată după Hristos și l-a adus și pe fratele său, pentru care tradiția îl numește „cel dintâi chemat”. După Cincizecime a propovăduit Evanghelia în ținuturile din jurul Mării Negre, iar vechea tradiție a Bisericii îl leagă de propovăduirea în Sciția, ținut care cuprindea și Dobrogea de astăzi. A pătimit mucenicia la Patras, în Ahaia, răstignit pe o cruce în formă de X, numită de atunci „crucea Sfântului Andrei”. Este pomenit la 30 noiembrie și cinstit de români ca ocrotitor duhovnicesc al neamului.