S-a născut la 4 ianuarie 1809 la Coupvray, lângă Paris, iar un accident în copilărie l-a lăsat orb de la o vârstă fragedă. Trimis la Institutul Regal pentru Tineri Nevăzători din Paris, s-a arătat un elev strălucit, chinuit însă de neputința de a citi cu adevărat, căci cărțile pentru orbi erau greoaie și puține. Pornind de la un cod pipăibil folosit în armată, el a plăsmuit, încă din tinerețe, un alfabet din puncte în relief, ușor de citit cu vârful degetelor. Acest sistem, care avea să-i poarte numele, a deschis nevăzătorilor din întreaga lume porțile cititului, ale scrisului și ale învățăturii. S-a stins la 6 ianuarie 1852, la Paris, lăsând omenirii darul luminii aduse prin atingere.

Un valent'uomo în pictură este cel care știe să picteze bine și să imite cu fidelitate obiectele din natură.

Gheorghe Marinescu s-a nascut la 28 februarie 1863 in Bucuresti, crescand orfan de tata de la varsta de un an, dar mama sa l-a sprijinit sa urmeze Seminarul Central si apoi Facultatea de Medicina. A devenit intemeietorul scolii romanesti de neurologie si autorul primului tratat mondial de neurologie, publicand lucrarea fundamentala Celula nervoasa in doua volume la Paris in 1909, salutata cu entuziasm de Santiago Ramon y Cajal. Intre 1898 si 1901, impreuna cu operatorul Constantin Popescu, a realizat primele filme stiintifice medicale din lume, documentand afectiuni neurologice cu ajutorul cinematografiei. A descoperit reflexul palmo-mentonier, a descris neuronofagia si degenerescenta retrograda si a fost ales membru titular al Academiei Romane din 1905. S-a stins din viata la 15 mai 1938, lasand in urma peste 1.000 de articole de specialitate si o scoala neurologica de renume european.