Trăitor în cumpăna veacurilor al XIII-lea și al XIV-lea, Basarab a fost cel dintâi mare voievod care a strâns sub o singură stăpânire ținuturile de la miazăzi de Carpați, întemeind astfel Țara Românească de sine stătătoare. Fapta care i-a înveșnicit numele a fost strălucita biruință din bătălia de la Posada, din noiembrie 1330, când oastea sa a zdrobit în strâmtorile munților puternica armată a regelui Carol Robert de Anjou al Ungariei, care venise să-l supună. Prin această izbândă, neatârnarea tânărului stat a fost pecetluită cu sânge și rămasă neștirbită. Numele său a dat pecete întregii dinastii a Basarabilor, care a cârmuit Țara Românească veacuri de-a rândul, iar mai târziu chiar ținutului dintre Prut și Nistru, Basarabia. S-a stins pe la anul 1351 ori 1352, lăsând în urmă o țară întemeiată și liberă.

Ceasurile moi din „Persistența memoriei” a lui Salvador Dalí (1931) au fost inspirate, după propria mărturisire a pictorului, de un camembert care se topea la soare. Tabloul este surprinzător de mic, doar aproximativ 24 pe 33 de centimetri, iar peisajul din fundal reprezintă falezele de la Cadaqués, ținutul natal al artistului din Catalonia.

Claudio Monteverdi s-a nascut la Cremona in 1567 si a devenit una dintre cele mai mari figuri ale muzicii occidentale, construind o punte sonora intre Renastere si Baroc. A slujit la Curtea din Mantova, iar din 1613 si pana la moarte a fost maestru de capela la Basilica San Marco din Venetia. Opera sa L'Orfeo (1607) este considerata primul monument al genului liric, iar Vecernia Fecioarei (1610) ramane o culme a muzicii sacre. In 1632, dupa ani de suferinta si dupa episodul devastatoarei ciume venetiene, a primit hirotonirea preoteasca, impletindu-si creatia cu vocatia spirituala. A murit la Venetia in 1643 si este ingropat in biserica Santa Maria Gloriosa dei Frari.