Tết Nguyên Đán este cea mai importantă sărbătoare vietnameză, marcând Noul An Lunar (ianuarie-februarie), și cuprinde ritualuri complexe de curățenie a casei, vizite la mormintele strămoșilor și ofrande pe altarul familial. În seara de Revelion, familiile aprind petarde pentru a alunga spiritele rele și primesc cu bucurie prima persoană care trece pragul casei (xông đất), al cărei destin va influența norocul gospodăriei în tot anul. Copiii primesc bani în pliculețe roșii (lì xì) ca simbol al prosperității.

În Oltenia se păstrează pițărăii, cetele de copii care colindă în dimineața Ajunului strigând și cerând colindeți, covrigi și nuci. Alergând din poartă în poartă cu bețe și traiste, ei aduc în sat larma veselă și rodnică a sărbătorii.

Samovarul rusesc, cu jarul care mocnește la mijloc, ține apa fierbinte ceasuri întregi pentru masa lungă a familiei. Deasupra stă ceainicul cu esență tare de ceai, din care fiecare își toarnă puțin și adaugă apă după gust, în timp ce se servesc gemuri, miere și zahăr.