Pe 7 iulie (sau 7 august în unele regiuni), japonezii scriu dorințe pe fâșii colorate de hârtie (tanzaku) și le atârnă de ramuri de bambus, celebrând legenda celor doi îndrăgostiți despărțiți — Orihime (Vega) și Hikoboshi (Altair) — care se pot întâlni o singură dată pe an, traversând Calea Lactee. Obiceiul a fost importat din China în perioada Nara și îmbină astronomia cu lirica poetică. Festivaluri grandioase cu decoruri spectaculoase sunt organizate la Sendai și Hiratsuka.

Keti Koti, celebrat pe 1 iulie, comemorează abolirea sclaviei în Surinam în 1863 și este una dintre cele mai importante sărbători naționale ale țării. Cuvintele înseamnă literalmente «lanțurile sunt rupte» în limba surinameză (sranan tongo), iar festivitățile includ muzică tradițională, dans kaseko și mese comunitare. Obiceiul are o profundă semnificație de rezistență culturală și memorie colectivă pentru descendenții sclavilor africani.

La Ras el-Sana și în serile de sărbătoare, în Maroc și în multe ținuturi, lampioanele colorate atârnate în piețe aruncă lumini calde peste ziduri. Datina felinarelor aprinse însoțește din vechime bucuria adunării, când străzile se umplu de culoare și de voie bună.