Istorie

Știai că praful de pușcă a fost descoperit, după toate probabilitățile, de alchimiști chinezi care căutau elixirul nemuririi? În loc de viață veșnică, amestecul de salpetru, sulf și cărbune a dat o pulbere ce ardea și exploda. Primele rețete apar în texte din perioada dinastiei Tang, iar ironia rămâne că leacul căutat pentru a înfrânge moartea a devenit o unealtă a ei.

Știai că, înainte de ceasul mecanic, mănăstirile măsurau timpul cu ceasornice de apă și cu lumânări gradate? Ceasul mecanic cu greutăți apare în Europa spre sfârșitul secolului al XIII-lea, iar la început nu avea nici măcar cadran sau ace: doar bătea un clopot ca să cheme călugării la rugăciune. De acolo vine și cuvântul englezesc clock, din latinescul pentru clopot.

Știai că prima carte tipărită de Johannes Gutenberg cu litere mobile a fost Biblia, în jurul anului 1455? Din tirajul de aproximativ 180 de exemplare s-au păstrat până azi vreo 49, iar unele dintre ele sunt considerate printre cele mai scumpe cărți din lume. Gutenberg însuși a ajuns dator și a pierdut controlul asupra tiparniței sale într-un proces cu creditorul său.

Știai că, mult înaintea lui Gutenberg, în Coreea se tipărea deja cu litere mobile din metal? Cartea budistă Jikji, tipărită în 1377, este recunoscută drept cel mai vechi volum păstrat, realizat cu caractere metalice mobile, cu aproape opt decenii înaintea Bibliei de la Mainz. Un singur volum din ea supraviețuiește astăzi, păstrat la Paris.

Știai că Thomas Edison nu a inventat becul, ci l-a făcut practic? Filamente electrice care produceau lumină existau de dinaintea lui, dar ardeau prea repede. Meritul lui Edison și al echipei sale a fost găsirea unui filament durabil și, mai ales, construirea unui întreg sistem de generare și distribuție a electricității care să facă becul folositor în case.

Știai că cererea de brevet pentru telefon a lui Alexander Graham Bell a ajuns la oficiu în aceeași zi cu o cerere a lui Elisha Gray, pe 14 februarie 1876? Bell a fost înregistrat cu doar câteva ore înaintea rivalului său. Această coincidență de câteva ore a dus la unul dintre cele mai celebre litigii de brevet din istorie.

Știai că expresia bug, folosită pentru erorile din calculatoare, a fost legată de o insectă reală? În 1947, tehnicienii care lucrau la calculatorul Harvard Mark II au găsit o molie prinsă într-un releu și au lipit-o în jurnalul de lucru cu notația că este primul caz real de gândac găsit. Termenul de bug pentru defecțiuni era însă folosit de ingineri, printre care și Edison, cu mult înainte.

Știai că cel mai vechi mecanism cu roți dințate cunoscut, un adevărat calculator astronomic, a fost găsit într-o epavă din Marea Egee? Mecanismul de la Antikythera, datat în jurul secolului al II-lea î.Hr., putea prezice pozițiile Soarelui, ale Lunii și eclipsele. Complexitatea lui nu a mai fost egalată în Europa vreme de peste o mie de ani.

Știai că nasturele, obiect pe care îl atingem zilnic fără să ne gândim, a rămas multă vreme doar podoabă? Nasturi decorativi existau din antichitate, dar butoniera care îi face cu adevărat folositori pentru încheiat haine apare în Europa abia în Evul Mediu târziu, prin secolele al XIII-lea și al XIV-lea. Până atunci hainele se prindeau mai ales cu fibule, șireturi și agrafe.

Știai că guma de șters a intrat în uz abia în secolul al XVIII-lea, iar înainte oamenii ștergeau creionul cu firimituri de pâine? Se spune că savantul Joseph Priestley a observat că un cauciuc natural freca urmele de grafit și l-a numit rubber, adică cel care freacă. Numele a rămas lipit de material chiar și după ce a ajuns folosit la mii de alte lucruri.

Știai că fermoarul, atât de firesc astăzi, a avut nevoie de câteva zeci de ani ca să fie luat în serios? Primele variante apar la sfârșitul secolului al XIX-lea, dar forma fiabilă a fost pusă la punct de Gideon Sundback în jurul anului 1913. Numele englezesc zipper vine de la o firmă de cizme de cauciuc care l-a folosit, imitând sunetul pe care îl scoate la închidere.

Știai că ochelarii au apărut în Italia spre sfârșitul secolului al XIII-lea, dar nimeni nu știe sigur cine i-a inventat? Un predicator florentin spunea într-o predică din 1306 că meșteșugul lentilelor pentru vedere fusese descoperit cu mai puțin de douăzeci de ani înainte. Această invenție discretă a prelungit cu ani viața de lucru a cărturarilor și a meșterilor cu mâini fine.

Știai că cuptorul cu microunde s-a născut dintr-o întâmplare, când un inginer a observat că i s-a topit batonul de ciocolată din buzunar? Percy Spencer lucra cu un dispozitiv radar în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și a bănuit că undele erau de vină. Ca să se convingă, a pus lângă aparat boabe de porumb, care s-au transformat în floricele.

Știai că dintre cele șapte minuni ale lumii antice doar una mai rămâne astăzi în picioare? Este Marea Piramidă de la Giza, ridicată în jurul anului 2560 î.Hr., iar celelalte șase au fost mistuite de cutremure, incendii sau au fost demolate de-a lungul veacurilor. Piramida a fost, vreme de aproape patru mii de ani, cea mai înaltă construcție făcută de mâna omului.

Știai că, atunci când arheologul Howard Carter a spart în noiembrie 1922 peretele mormântului lui Tutankhamon și a ridicat lumânarea, lordul Carnarvon l-a întrebat nerăbdător dacă vede ceva? Carter a răspuns doar atât: „Da, lucruri minunate.” În spatele zidului aștepta, neatinsă de mai bine de trei mii de ani, o comoară nebănuită.

Știai că masca funerară de aur a lui Tutankhamon cântărește peste zece kilograme de aur masiv? Ochii îi sunt făcuți din obsidian și cuarț, iar sprâncenele și conturul pleoapelor din lapislazuli albastru adus tocmai din munții Afganistanului de astăzi. Ea acoperea chipul faraonului mort la nici nouăsprezece ani.

Știai că cetatea Pompei nu a fost distrusă de lavă, ci îngropată sub straturi de cenușă și pietre poroase fierbinți? Erupția Vezuviului din anul 79 d.Hr. a acoperit orașul cu un strat gros de câțiva metri, păstrându-l aproape neatins vreme de secole. Sub cenușă s-au conservat pâini rămase în cuptor, graffiti pe ziduri și chiar culorile vii ale frescelor.

Știai că trupurile victimelor de la Pompei au fost redate lumii datorită unei idei ingenioase din secolul al XIX-lea? Cenușa întărită păstrase golul lăsat de corpurile descompuse, iar arheologul Giuseppe Fiorelli a turnat ghips lichid în acele cavități, obținând mulaje cutremurătoare ale oamenilor surprinși în ultimele clipe. Se văd până și cutele hainelor și expresiile fețelor.

Știai că armata de teracotă a împăratului Qin Shi Huang a fost descoperită în 1974 de niște țărani chinezi care săpau o fântână? Sub pământ i-au așteptat mii de soldați de lut, în mărime naturală, fiecare cu chip diferit. Se estimează că întreaga armată numără în jur de opt mii de războinici, alături de cai și care de luptă.

Știai că mormântul propriu-zis al împăratului Qin Shi Huang nu a fost încă deschis nici astăzi? Cronicarul antic Sima Qian scria că înăuntru s-ar afla râuri și mări de mercur care curgeau mecanic, iar analizele solului din tumul au arătat într-adevăr concentrații neobișnuit de mari de mercur. Din prudență și lipsă de mijloace de conservare, arheologii au ales să nu tulbure locul.

Știai că multă vreme Troia a fost socotită doar o poveste inventată de Homer? Negustorul și pasionatul de arheologie Heinrich Schliemann, urmând indiciile din Iliada, a început în anii 1870 săpături pe dealul Hisarlik din Turcia de azi și a scos la iveală rămășițele unei cetăți reale. S-a dovedit apoi că locul ascunde nu una, ci mai multe orașe suprapuse, ridicate unul peste altul de-a lungul mileniilor.

Știai că Farul din Alexandria, una dintre cele șapte minuni, a rezistat aproape o mie cinci sute de ani înainte de a se prăbuși? Ridicat pe insula Pharos în secolul al III-lea î.Hr., lumina lui, sporită de o oglindă, se vedea de departe pe mare. Cutremure succesive l-au dărâmat treptat, iar unele blocuri uriașe au fost regăsite pe fundul mării lângă Alexandria.

Știai că nimeni nu știe cu certitudine dacă Grădinile Suspendate ale Babilonului au existat cu adevărat? Deși sunt trecute între cele șapte minuni, nicio urmă arheologică sigură și niciun text babilonian contemporan nu le confirmă. Unii cercetători au propus chiar ideea că grădinile s-ar fi aflat de fapt la Ninive, în alt oraș.

Știai că faimoasa piatră de la Rosetta a fost cheia care a deschis lumea hieroglifelor egiptene? Descoperită în 1799 de soldații lui Napoleon, ea poartă același text scris în trei feluri: hieroglife, egipteană demotică și greacă veche. Comparând scrierile, francezul Jean-François Champollion a reușit în 1822 să descifreze hieroglifele, tăcute de peste o mie de ani.

Știai că un mecanism vechi de peste două mii de ani a fost socotit primul „calculator” din istorie? Mecanismul de la Antikythera, recuperat dintr-un naufragiu grecesc la începutul secolului al XX-lea, este un ansamblu complex de roți dințate din bronz care putea prezice pozițiile astrelor și eclipsele. O asemenea măiestrie tehnică nu avea să mai fie egalată vreme de peste o mie de ani.

Știai că manuscrisele de la Marea Moartă au fost găsite datorită unui cioban care își căuta o capră rătăcită? Prin anii 1946 și 1947, un tânăr beduin a aruncat o piatră într-o peșteră de la Qumran și a auzit un vas spărgându-se; înăuntru se aflau suluri vechi de peste două mii de ani. Ele cuprind cele mai vechi copii cunoscute ale multor cărți biblice.

Știai că, la Roma, cel mai vestit amfiteatru din lume și-a luat numele, cel mai probabil, de la o statuie uriașă? Colosseumul se numea la început Amfiteatrul Flavian, dar lângă el se înălța o statuie colosală numită Colossus, iar de la ea a rămas numele cu care îl știm astăzi. Arena putea primi zeci de mii de spectatori.

Știai că marele oraș Petra, săpat în stânca roșie a Iordaniei, fusese aproape uitat de Occident vreme de secole? El a fost readus în atenția Europei în 1812 de exploratorul elvețian Johann Ludwig Burckhardt, care s-a deghizat pentru a ajunge la ruine. Nabateenii care l-au construit reușiseră să aducă apă în plin deșert printr-un sistem ingenios de canale și cisterne.

Știai că Marele Zid Chinezesc nu este, așa cum se spune adesea, singura construcție omenească vizibilă cu ochiul liber din spațiu? Astronauții au dezmințit de mai multe ori acest mit, fiindcă zidul, deși foarte lung, este prea îngust pentru a fi deslușit de la asemenea înălțime fără instrumente. Legenda a prins însă rădăcini cu mult înainte ca vreun om să fi ajuns pe orbită.

Știai că omul din gheață poreclit Ötzi, găsit înghețat în Alpi în 1991, este vechi de peste cinci mii de ani? Trupul i s-a păstrat atât de bine, încât cercetătorii i-au studiat ultima masă, hainele din piele și chiar tatuajele. O săgeată înfiptă în umăr a arătat că bărbatul a fost, cel mai probabil, ucis, făcând din el una dintre cele mai vechi crime cunoscute.