Istorie

Știai că sub arena Colosseumului se afla „hypogeum”, o rețea de coridoare și cuști cu lifturi acționate de scripeți, prin care animalele sălbatice și decorurile erau ridicate brusc pe scenă, spre uimirea spectatorilor?

Știai că gladiatorii nu se ucideau între ei la fiecare luptă, cum arată filmele? Antrenarea unui gladiator era costisitoare, așa că multe înfruntări se opreau înainte de moarte, iar unii luptători deveneau vedete adulate de public.

Știai că apeductele romane transportau apa doar prin forța gravitației, folosind pante extrem de fine? Apeductul Pont du Gard din Franța de azi cobora, pe zeci de kilometri, cu doar câțiva centimetri la fiecare sută de metri.

Știai că Roma antică era alimentată de vreo unsprezece apeducte care aduceau zilnic sute de mii de metri cubi de apă, suficient pentru fântâni publice, băi și chiar canalizare, un lux pe care Europa nu l-a mai avut vreme de secole după căderea imperiului?

Știai că băile publice romane (thermae) nu erau doar locuri de spălat, ci adevărate centre sociale, cu bazine calde și reci, săli de sport, biblioteci și grădini, unde romanii petreceau ore întregi discutând afaceri și politică?

Știai că băile romane erau încălzite printr-un ingenios sistem numit „hypocaust”, în care aerul cald de la un cuptor circula pe sub podeaua ridicată pe stâlpișori și prin pereții scobiți, un fel de încălzire prin pardoseală din Antichitate?

Știai că romanii au construit o rețea de drumuri de zeci de mii de kilometri, atât de bine făcute încât porțiuni din ele se pot vedea și astăzi? Ele erau așezate în straturi succesive de pietriș, nisip și lespezi, cu boltire pentru scurgerea apei.

Știai că zicala „toate drumurile duc la Roma” avea un temei real? În For, împăratul Augustus a ridicat „Milliarium Aureum” (Bornele de aur), un stâlp de la care se măsurau distanțele către toate colțurile imperiului.

Știai că Iulius Cezar, când și-a trecut armata peste râul Rubicon în anul 49 î.Hr. pornind spre Roma, ar fi rostit „Alea iacta est” — „Zarurile au fost aruncate” — gest care a declanșat un război civil și de la care ne-a rămas expresia „a trece Rubiconul”?

Știai că luna iulie (Iulius) poartă numele lui Iulius Cezar, iar luna august (Augustus) pe cel al primului împărat, Augustus, ambele integrate în calendarul pe care romanii ni l-au lăsat moștenire?

Știai că Augustus, primul împărat roman, se lăuda că „a găsit o Romă de cărămidă și a lăsat una de marmură”, referindu-se la vastul program de construcții cu care a împodobit orașul?

Știai că numele împăratului Augustus înseamnă de fapt „cel venerabil, măreț”? El se numea la naștere Octavian, iar titlul de „Augustus” i-a fost acordat de Senat în anul 27 î.Hr.

Știai că Panteonul din Roma, ridicat sub împăratul Hadrian, are cea mai mare cupolă de beton nearmat din lume și, la aproape două mii de ani de la construire, încă rezistă neschimbată?

Știai că în vârful cupolei Panteonului se află o deschidere numită „oculus”, singura sursă de lumină din interior, prin care pătrunde și ploaia? Podeaua ușor înclinată și micile orificii de scurgere îndepărtează apa.

Știai că betonul roman, numit „opus caementicium”, era făcut din var, cenușă vulcanică (pozzolana) și pietriș, iar cercetările moderne arată că el se poate „auto-vindeca”, închizându-și micile fisuri în contact cu apa, ceea ce explică durabilitatea sa uimitoare?

Știai că orașul Pompei a fost îngropat sub cenușă în anul 79 d.Hr., când a erupt Vezuviul, iar cenușa a păstrat totul atât de bine încât astăzi se pot vedea străzi, prăvălii, picturi murale și chiar reclame electorale scrise pe ziduri?

Știai că formele goale lăsate de victimele de la Pompei în stratul de cenușă întărită au fost umplute cu ipsos de către arheologi, obținându-se mulaje care redau, tulburător, pozițiile ultimelor lor clipe?

Știai că erupția Vezuviului din anul 79 d.Hr. a fost descrisă în scrisori de martorul ocular Pliniu cel Tânăr, iar unchiul său, Pliniu cel Bătrân, savant și comandant de flotă, a murit încercând să-i salveze pe cei prinși de dezastru?

Știai că actualul calendar cu ani bisecți se trage din calendarul iulian, introdus de Iulius Cezar în anul 46 î.Hr. cu ajutorul astronomilor din Alexandria, care adăuga o zi la fiecare patru ani pentru a ține pasul cu anul solar?

Știai că, pentru a corecta decalajul acumulat, anul 46 î.Hr. a fost prelungit la 445 de zile și a rămas cunoscut drept „anul confuziei” (annus confusionis), cel mai lung an din istorie?

Știai că toga, veșmântul alb și amplu de lână, era purtată doar de cetățenii romani liberi, iar băieții tineri purtau o togă cu bordură purpurie (toga praetexta), pe care o schimbau cu cea albă a bărbaților la trecerea spre vârsta adultă?

Știai că Senatul roman purta pe stindardele și documentele sale inițialele „SPQR” — „Senatus Populusque Romanus”, adică „Senatul și Poporul Roman” — o formulă care apare și astăzi pe capacele de canal și clădirile publice din Roma?

Știai că împăratul Traian a cucerit Dacia în urma a două războaie (101–102 și 105–106 d.Hr.) împotriva regelui Decebal, iar prada de aur și argint adusă de acolo a fost atât de mare încât a finanțat ample construcții și serbări la Roma?

Știai că cele două războaie dacice ale lui Traian sunt povestite în piatră pe Columna lui Traian din Roma, un monument înalt de aproape 30 de metri, pe care un basorelief în spirală înfățișează, în sute de scene, luptele dintre romani și daci?

Știai că o armură completă de plăci din secolul al XV-lea nu îl țintuia pe cavaler la pământ, cum arată filmele? Cântărea în jur de 20–25 kg, distribuite pe tot corpul, iar un cavaler antrenat putea alerga, călări, se putea ridica de jos și chiar urca în șa fără ajutor. Experimente moderne au confirmat că mobilitatea era surprinzător de bună.

Știai că miticul „scripete pentru a ridica cavalerul căzut pe cal” este o invenție a secolului al XIX-lea? A apărut la Mark Twain și în teatru; nu există nicio dovadă medievală a folosirii unui asemenea dispozitiv. Un cavaler cădea de pe cal și în luptă, și se ridica singur.

Știai că zicala potrivit căreia „oamenii medievali trăiau doar până la 30 de ani” este un mit statistic? Speranța de viață mică se datora mortalității infantile uriașe; cine trecea de copilărie avea șanse reale să ajungă la 50, 60 sau chiar 70 de ani. Mulți regi, episcopi și cărturari medievali au trăit până la vârste înaintate.

Știai că, la asedii, castelele erau adesea cucerite nu prin luptă directă, ci prin „minare”? Săpătorii săpau un tunel pe sub zid, îl sprijineau cu bârne de lemn, apoi le dădeau foc; prăbușirea galeriei surpa turnul de deasupra. La asediul castelului Rochester (1215), regele Ioan al Angliei a folosit chiar grăsimea a 40 de porci ca să aprindă susținerile tunelului.

Știai că trebușetul, cea mai puternică mașină de asediu medievală, funcționa cu o contragreutate uriașă și putea arunca proiectile de peste 100 de kilograme la distanțe mari? Asediatorii aruncau nu doar pietre, ci uneori și hoituri de animale peste ziduri, ca să răspândească boala și mirosul în cetatea asediată.

Știai că scările în spirală ale multor turnuri de castel urcă în sensul acelor de ceasornic tocmai din motive de apărare? Astfel, un apărător care cobora avea loc liber pentru mâna dreaptă cu sabia, în timp ce atacatorul care urca era stânjenit de zidul central. Este o observație plauzibilă, deși nu toate turnurile respectă regula.