Istorie

Știai că în secolul al VIII-lea și al IX-lea Imperiul Bizantin a fost zguduit de „cearta icoanelor” (iconoclasmul), când icoanele au fost interzise și distruse, pentru ca apoi cinstirea lor să fie restabilită solemn în anul 843?

Știai că Marea Schismă din anul 1054, care a despărțit creștinătatea în Biserica Apuseană și cea Răsăriteană, s-a pecetluit prin aruncarea reciprocă de anateme, chiar pe altarul Sfintei Sofii?

Știai că Muntele Athos, „Grădina Maicii Domnului”, este o republică monahală din nordul Greciei unde, printr-o rânduială veche de peste o mie de ani, nu este îngăduită intrarea femeilor?

Știai că în scriptoriile mănăstirilor bizantine călugării copiau cu mâna, literă cu literă, texte antice grecești, iar multe capodopere ale Antichității au ajuns până la noi doar fiindcă au fost transcrise acolo?

Știai că icoanele nu erau socotite simple tablouri, ci „ferestre către cer”, iar iconarii posteau și se rugau înainte de a picta, urmând tipare sfinte transmise din generație în generație?

Știai că bizantinii au păstrat vreme îndelungată secretul mătăsii, după ce, potrivit tradiției, doi călugări au adus din Răsărit ouă de viermi de mătase ascunse în toiegele lor scobite, în vremea lui Iustinian?

Știai că Drumul Mătăsii nu era o singură cale, ci o rețea de drumuri care lega China de Mediterana, pe care circulau nu doar mătase și mirodenii, ci și idei, credințe și povești dintr-un capăt în altul al lumii?

Știai că negustorul venețian Marco Polo a călătorit în secolul al XIII-lea până la curtea marelui han Kublai al mongolilor și a povestit apoi despre minunile Chinei într-o carte pe care mulți contemporani au socotit-o o simplă născocire?

Știai că se spune că pe patul de moarte Marco Polo, îndemnat să-și retragă poveștile socotite prea fantastice, ar fi răspuns că nu a spus nici jumătate din câte a văzut cu adevărat?

Știai că Constantinopolul a fost jefuit cumplit în anul 1204 nu de dușmani păgâni, ci chiar de cavalerii creștini ai celei de-a patra Cruciade, care în loc să meargă spre Ierusalim au cucerit cetatea creștinilor răsăriteni?

Știai că renumiții cai de bronz din fața bazilicii San Marco din Veneția au fost aduși ca pradă de război tocmai din Constantinopol, după jaful din 1204?

Știai că Imperiul Otoman și-a luat numele de la Osman, un conducător de la începutul secolului al XIV-lea, iar dintr-un mic principat de la hotar a crescut treptat până a înghițit întreg Imperiul Bizantin?

Știai că soldații de elită ai sultanului, ienicerii, erau la început copii creștini luați prin „devșirme”, crescuți în credința musulmană și pregătiți pentru oaste, ajungând una dintre cele mai temute trupe ale Evului Mediu?

Știai că la asediul final din 1453 sultanul Mehmed al II-lea a poruncit tunuri uriașe de bronz, dintre care unul, „bombarda” turnată de meșterul Urban, era atât de mare încât trebuia tras de zeci de boi?

Știai că, pentru a ocoli lanțul întins peste golful Cornul de Aur, turcii și-au tras corăbiile pe uscat, peste dealuri, alunecând pe bușteni unși cu seu, ca să surprindă cetatea din spate?

Știai că la 29 mai 1453 Constantinopolul a căzut în mâinile otomanilor, iar ultimul împărat bizantin, Constantin al XI-lea, a pierit luptând pe ziduri ca un simplu ostaș, trecând astfel în legendă?

Știai că după cucerire Sfânta Sofia a fost prefăcută în moschee, iar mozaicurile ei creștine au fost acoperite cu tencuială — pentru a fi descoperite din nou, veacuri mai târziu, ca niște comori ascunse sub var?

Știai că bizantinii nu-și spuneau „bizantini”, ci „romani” (romaioi), fiindcă se socoteau urmașii de drept ai Imperiului Roman, iar numele de „Imperiul Bizantin” a fost dat mult mai târziu de istoricii moderni?

Știai că Burebista a unit triburile dacice și getice într-un singur regat puternic în secolul I î.Hr., iar autoritatea lui a fost atât de mare încât preotul Deceneu l-a ajutat să impună o reformă morală, poruncind, potrivit izvoarelor antice, chiar tăierea viței de vie pentru a-i îndepărta pe daci de beție?

Știai că geograful antic Strabon scria că Burebista putea ridica o oaste de aproape 200.000 de oameni, cifră considerată astăzi exagerată de istorici, dar care arată ce impresie făcea puterea regatului dac asupra lumii greco-romane?

Știai că Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei din Munții Orăștiei, avea sanctuare circulare și patrulatere, iar faimosul „soare de andezit” era, foarte probabil, legat de observarea timpului și a ritualurilor religioase ale dacilor?

Știai că împăratul Traian a purtat două războaie împotriva dacilor lui Decebal (101–102 și 105–106 d.Hr.) și că, pentru a-și trece armata peste Dunăre, a construit un pod uriaș de piatră proiectat de arhitectul Apolodor din Damasc?

Știai că regele Decebal, pentru a nu cădea prizonier al romanilor după căderea Sarmizegetusei, s-a sinucis, iar scena morții sale este înfățișată chiar pe Columna lui Traian de la Roma?

Știai că Columna lui Traian, înălțată la Roma în anul 113 d.Hr., povestește în peste o sută de scene sculptate în spirală războaiele dacice și rămâne până azi cel mai important „izvor în piatră” despre daci?

Știai că, potrivit tradiției transmise de cronicari, Țara Românească a fost întemeiată prin „descălecatul” lui Negru Vodă venit din Făgăraș, iar primul voievod atestat sigur documentar al Țării Românești este Basarab I, la începutul secolului al XIV-lea?

Știai că Basarab I a obținut în anul 1330 o victorie strălucită împotriva regelui Ungariei Carol Robert de Anjou în bătălia de la Posada, într-o trecătoare din munți, consolidând independența Țării Românești?

Știai că Moldova a fost întemeiată, potrivit tradiției, prin descălecatul lui Dragoș din Maramureș, iar adevăratul întemeietor al statului independent a fost Bogdan I, care s-a răsculat împotriva regelui Ungariei pe la 1359?

Știai că legenda vânătorii zimbrului, în care cățeaua Molda se îneacă într-un râu, este povestea simbolică prin care cronicile explică numele Moldovei și al râului Moldova, deși ea rămâne o legendă, nu un fapt istoric?

Știai că Mircea cel Bătrân, domn al Țării Românești (1386–1418), a participat la bătălia de la Nicopole din 1396 alături de cruciații apuseni și își spunea în titulatură stăpân „până la Marea cea Mare”, adică până la Marea Neagră?

Știai că Ștefan cel Mare a domnit în Moldova aproape 47 de ani (1457–1504), una dintre cele mai lungi domnii din istoria românilor, și a fost mai târziu canonizat de Biserica Ortodoxă Română ca „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”?