Istorie

Știai că în anul 1475 Ștefan cel Mare a zdrobit o mare oaste otomană în bătălia de la Vaslui (Podul Înalt), una dintre cele mai importante victorii creștine împotriva Imperiului Otoman din acel secol?

Știai că tradiția spune că Ștefan cel Mare a ridicat o biserică sau o mănăstire după fiecare bătălie câștigată; deși numărul exact nu se potrivește perfect cu bătăliile, el a fost într-adevăr un mare ctitor, ridicând zeci de lăcașuri de cult?

Știai că mănăstirea Putna, ctitorită de Ștefan cel Mare și sfințită în 1470, adăpostește mormântul marelui voievod și este considerată „Ierusalimul neamului românesc” de către mulți români?

Știai că mănăstirea Voroneț, ctitorită de Ștefan cel Mare în 1488, este renumită pentru fresca exterioară „Judecata de Apoi” și pentru nuanța sa unică de albastru, cunoscută în lume drept „albastru de Voroneț”?

Știai că mai multe biserici pictate din nordul Moldovei, printre care Voroneț, Humor, Moldovița, Sucevița, Pătrăuți și Arbore, sunt înscrise în patrimoniul mondial UNESCO tocmai pentru unicele lor fresce exterioare?

Știai că Vlad Țepeș, domn al Țării Românești în secolul al XV-lea, este cunoscut pentru pedeapsa trasului în țeapă, dar și pentru lupta sa reală împotriva otomanilor, culminând cu celebrul „atac de noapte” de la Târgoviște din 1462 asupra taberei sultanului Mehmed al II-lea?

Știai că personajul „Dracula” din romanul lui Bram Stoker (1897) s-a inspirat din numele Vlad Țepeș, fiul lui Vlad Dracul, dar imaginea vampirului este pură ficțiune literară și nu are legătură cu domnul real al Țării Românești?

Știai că Iancu de Hunedoara, tatăl regelui Matia Corvin, a obținut în 1456 victoria de la Belgrad împotriva otomanilor, iar în amintirea acestei biruințe se trag și astăzi clopotele bisericilor la amiază, potrivit unei tradiții răspândite în lumea creștină?

Știai că Mihai Viteazul a realizat în anul 1600 prima unire a celor trei țări române — Țara Românească, Transilvania și Moldova — sub o singură stăpânire, chiar dacă această unire a durat foarte puțin timp?

Știai că Mihai Viteazul a fost ucis mișelește în 1601, lângă Turda, din porunca generalului habsburgic Giorgio Basta, iar capul voievodului ar fi fost dus, potrivit tradiției, la mănăstirea Dealu de lângă Târgoviște?

Știai că despre trecutul Moldovei au scris cronicarii Grigore Ureche, Miron Costin și Ion Neculce, iar Ion Neculce a adunat 42 de legende și povestiri populare în celebra culegere „O samă de cuvinte”?

Știai că învățatul domn Dimitrie Cantemir a fost primul român ales membru al Academiei din Berlin și a scris „Descriptio Moldaviae”, o descriere savantă a Moldovei realizată la începutul secolului al XVIII-lea?

Știai că cetatea Sighișoara, cu turnul său cu ceas, este una dintre puținele cetăți medievale locuite fără întrerupere din Europa și este inclusă în patrimoniul mondial UNESCO?

Știai că Cetatea Albă, Chilia și Cetatea Neamțului au fost puncte-cheie ale apărării Moldovei medievale, iar Cetatea Neamțului a rezistat, potrivit tradiției, unui asediu al oștii polone în vremea lui Ștefan cel Mare?

Știai că Revoluția de la 1848 din Țara Românească a durat mai puțin de trei luni? Guvernul revoluționar de la București a fost înfrânt în septembrie 1848, după intervenția armată a Imperiului Otoman, sprijinit de Rusia.

Știai că programul revoluționar de la 1848 din Moldova, redactat la Iași, se numea „Petiția-proclamație” și cuprindea 35 de puncte cu revendicări moderate, spre deosebire de programul mai radical al revoluționarilor munteni?

Știai că tricolorul roșu-galben-albastru a fost adoptat oficial ca steag al Țării Românești în timpul Revoluției de la 1848, printr-un decret al guvernului provizoriu din iunie 1848?

Știai că Unirea Principatelor Române din 1859 s-a realizat printr-o ingeniozitate politică? Deoarece tratatele europene nu interziceau ca aceeași persoană să fie aleasă domn în ambele principate, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn atât în Moldova (5 ianuarie), cât și în Țara Românească (24 ianuarie 1859).

Știai că Alexandru Ioan Cuza a fost mai întâi ministru de război și abia apoi domnitor? Înainte de dubla alegere din 1859, Cuza era un colonel relativ puțin cunoscut, ceea ce l-a făcut o alegere de compromis acceptabilă pentru toate taberele.

Știai că unificarea deplină a administrației celor două principate sub numele de „România” a fost recunoscută abia în 1862, când s-a format un singur guvern și un singur Parlament la București, deși dubla alegere avusese loc în 1859?

Știai că secularizarea averilor mănăstirești din 1863, decretată de Cuza, a adus statului român aproape un sfert din suprafața țării? Multe mănăstiri erau „închinate” unor lăcașuri din Orient, iar veniturile lor ieșeau din țară.

Știai că reforma agrară a lui Cuza din 1864 a împroprietărit peste 400.000 de familii de țărani, desființând clăcile și obligațiile feudale? A fost una dintre cele mai importante reforme sociale din istoria modernă a României.

Știai că Mihail Kogălniceanu, cărturar și om politic, a fost cel care a formulat actul unirii depline și a fost prim-ministru al lui Cuza, contribuind decisiv la reforma agrară și la secularizare?

Știai că Alexandru Ioan Cuza a fost silit să abdice în februarie 1866, fiind ridicat noaptea din palat de o „monstruoasă coaliție” de conservatori și liberali? A murit în exil, la Heidelberg, în 1873.

Știai că prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a călătorit spre România în 1866 cu un pașaport fals și sub un nume de împrumut? A trecut prin teritoriul austriac deghizat, deoarece Austria s-ar fi opus venirii lui pe tron.

Știai că aducerea unui principe străin pe tronul României a fost confirmată printr-un plebiscit? În aprilie 1866, poporul a fost consultat, iar Carol I a fost proclamat domnitor, sosind la București pe 10 mai 1866.

Știai că în timpul Războiului de Independență din 1877, România a proclamat independența față de Imperiul Otoman pe 9 mai 1877, în Parlament, prin glasul lui Mihail Kogălniceanu, ministru de externe?

Știai că la asediul Plevnei din 1877, trupele române au avut un rol decisiv în cucerirea redutei Grivița? Independența României a fost câștigată cu sânge pe câmpul de luptă, nu doar prin declarații.

Știai că familia Brătianu a dat României mai mulți oameni politici de prim rang? Ion C. Brătianu a fost unul dintre principalii arhitecți ai statului modern în vremea lui Carol I, iar fiul său, Ion I. C. Brătianu, a condus țara în anii Marii Uniri.

Știai că prima cale ferată de pe teritoriul actual al României a fost linia București–Giurgiu, inaugurată în 1869? Ea lega capitala de portul dunărean Giurgiu și a marcat începutul rețelei feroviare moderne.