Istorie

Știai că Gara de Nord din București, cea mai mare gară a țării, a fost inaugurată în 1872 sub numele de „Gara Târgoviștei”? Ea a devenit nodul principal al căilor ferate românești.

Știai că Ateneul Român din București a fost ridicat între 1886 și 1888, în mare parte din bani strânși prin subscripție publică, sub deviza „Dați un leu pentru Ateneu”? Așa s-a construit una dintre cele mai frumoase săli de concert din țară.

Știai că Podul de la Cernavodă, construit de inginerul Anghel Saligny și inaugurat în 1895, a fost la acea vreme cel mai lung pod din Europa continentală? Traversând Dunărea, avea o lungime totală de peste 4 kilometri împreună cu viaductele.

Știai că Anghel Saligny, pentru a demonstra siguranța Podului de la Cernavodă, a stat sub pod într-o barcă în timp ce pe deasupra treceau garnituri de tren încărcate? Legenda spune că el însuși a garantat astfel cu viața soliditatea construcției.

Știai că Regele Ferdinand I, care a domnit în timpul Marii Uniri, a fost supranumit „Ferdinand cel Loial”? A intrat în Primul Război Mondial împotriva Puterilor Centrale, deși era el însuși un principe german de Hohenzollern.

Știai că Regina Maria a României a fost o prezență activă pe frontul Primului Război Mondial, îngrijind răniții în spitale, motiv pentru care a fost numită „mama răniților”? A pledat apoi pentru cauza României la Conferința de Pace de la Paris.

Știai că Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a fost hotărâtă la Alba Iulia de o Mare Adunare Națională la care au participat peste 100.000 de oameni? Cei 1.228 de delegați au votat unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.

Știai că unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918) și cea a Bucovinei (28 noiembrie 1918) au precedat unirea de la Alba Iulia? Astfel, făurirea României Mari s-a desăvârșit prin trei acte de unire în același an, 1918.

Știai că prin Marea Unire din 1918 suprafața și populația României aproape s-au dublat? De la aproximativ 138.000 km², țara a ajuns la circa 295.000 km², devenind „România Mare”, cel mai întins stat românesc din istorie.

Știai că, până la moarte, Cristofor Columb a crezut că ajunsese în Asia (Indii), nu pe un continent nou? De aceea a numit „indieni” locuitorii insulelor din Caraibe, iar denumirea a rămas până azi.

Știai că cele trei corăbii cu care Columb a plecat în 1492 se numeau Santa María, Pinta și Niña? Santa María, cea mai mare, a eșuat pe recifele din Hispaniola în noaptea de Crăciun, iar din lemnul ei s-a ridicat primul așezământ european, La Navidad.

Știai că America poartă numele navigatorului florentin Amerigo Vespucci, nu al lui Columb? Cartograful Martin Waldseemüller a botezat continentul „America” pe harta sa din 1507, considerându-l primul care a înțeles că e vorba de o lume nouă.

Știai că expediția lui Ferdinand Magellan a realizat prima ocolire a lumii (1519–1522), dar el nu a apucat să o încheie? Magellan a murit în Filipine, iar din cele cinci corăbii și circa 260 de oameni s-au întors doar una, Victoria, cu 18 supraviețuitori.

Știai că Oceanul Pacific a fost numit astfel de Magellan? După furtunile din strâmtoarea care azi îi poartă numele, a găsit apele de dincolo atât de liniștite încât le-a spus „Mar Pacífico” — Marea Pașnică.

Știai că marinarii lui Magellan, întorși acasă, au descoperit că „pierduseră” o zi din calendar? Călătorind spre vest în jurul Pământului, adunaseră o zi în minus — una dintre primele dovezi practice ale nevoii unei linii internaționale a datei.

Știai că negustorul venețian Marco Polo a petrecut aproape 24 de ani în Asia și a slujit la curtea hanului mongol Kublai Han? Povestirile din cartea sa „Il Milione” au aprins imaginația Europei despre bogățiile Orientului.

Știai că un exemplar din cartea lui Marco Polo l-a însoțit pe Columb în călătorii? Se păstrează un exemplar cu însemnări scrise de mâna lui Columb pe margini, semn cât de mult l-au inspirat descrierile Orientului.

Știai că, înainte de sosirea europenilor, populația din Americi nu cunoștea calul, vaca, oaia, grâul sau roata folosită la transport? Aceste lucruri, firești pentru Lumea Veche, aveau să transforme profund continentul.

Știai că mayașii aveau un sistem de scriere hieroglific complet și calcule astronomice precise cu secole înainte de europeni? Cunoșteau conceptul de zero și puteau prezice eclipsele cu ajutorul calendarelor lor.

Știai că aztecii și-au ridicat capitala Tenochtitlán pe o insulă în mijlocul unui lac? Orașul, legat de maluri prin drumuri-dig și străbătut de canale, avea, la sosirea spaniolilor, mai mulți locuitori decât majoritatea orașelor europene ale vremii.

Știai că Imperiul Incaș din Anzi se întindea pe mii de kilometri, legat de o rețea de drumuri de piatră impresionantă? Mesajele erau purtate de alergători, chasqui, care se schimbau din releu în releu la mare viteză.

Știai că incașii nu foloseau scrierea, ci înregistrau informații cu ajutorul quipu — șnururi cu noduri? Poziția și felul nodurilor codau numere și, probabil, alte date administrative ale imperiului.

Știai că orașul incaș Machu Picchu, cocoțat pe o creastă din Anzi, a rămas necunoscut lumii exterioare secole la rând? A fost adus în atenția lumii de exploratorul Hiram Bingham în 1911, deși localnicii îi știau existența.

Știai că zidarii incași potriveau blocuri uriașe de piatră atât de exact încât nu poți strecura o lamă de cuțit între ele — și fără mortar? Această tehnică a ajutat construcțiile lor să reziste cutremurelor din Anzi.

Știai că busola magnetică, folosită de navigatorii marilor descoperiri, fusese inventată în China? Ajunsă în Europa prin negoț, a permis corăbierilor să-și țină direcția și pe cer înnorat, când stelele nu se vedeau.

Știai că astrolabul îi ajuta pe navigatori să afle latitudinea măsurând înălțimea Soarelui sau a Stelei Polare deasupra orizontului? Fără el, orientarea pe oceanul deschis, departe de țărm, ar fi fost aproape imposibilă.

Știai că descoperirea longitudinii pe mare a rămas o problemă nerezolvată secole la rând? Abia în secolul al XVIII-lea, ceasornicarul englez John Harrison a construit un cronometru marin destul de precis pentru a o calcula cu adevărat.

Știai că, în epoca marilor descoperiri, cartografii lăsau adesea în alb zonele necunoscute ale hărților sau le umpleau cu monștri marini și inscripția, adevărată sau nu, „hic sunt dracones” — „aici sunt dragoni”?

Știai că, deja în Antichitate, savantul Eratostene calculase circumferința Pământului cu o precizie surprinzătoare? Iar în Evul Mediu învățații știau că Pământul e rotund — mitul că oamenii credeau în vremea lui Columb într-un Pământ plat este exagerat.

Știai că micile caravele portugheze, cu velele lor triunghiulare (latine), puteau naviga mai bine în vânt potrivnic decât corăbiile mai vechi? Această manevrabilitate le-a făcut ideale pentru explorarea coastelor necunoscute.