Istorie

Știai că, la 30 decembrie 1947, regele Mihai a fost silit să semneze actul de abdicare, iar în aceeași zi a fost proclamată Republica Populară Română? Regele a părăsit apoi țara, iar monarhia care durase din 1866 s-a încheiat, deschizând perioada regimului comunist.

Știai că, între 1949 și 1953, mii de oameni au fost puși să sape la mână un canal între Dunăre și Marea Neagră, care apoi a fost abandonat? Lucrarea a devenit un simbol al represiunii epocii, iar canalul avea să fie terminat abia mult mai târziu, pe un alt traseu, și inaugurat în 1984.

Știai că în 1952 România a schimbat banii într-o reformă monetară care a lovit dur economiile populației? Numerarul vechi a fost preschimbat la cursuri diferite, foarte defavorabile pentru sumele mari, iar mulți oameni și-au văzut economiile de o viață reduse aproape la nimic peste noapte.

Știai că trupele sovietice staționate în România au fost retrase în 1958, un lucru rar în blocul răsăritean? România a devenit astfel una dintre puținele țări din regiune fără armată străină pe teritoriu, ceea ce a marcat începutul unei linii de politică externă mai independente în deceniile următoare.

Știai că, în 1967, România a fost prima țară din blocul comunist care a stabilit relații diplomatice depline cu Republica Federală Germania? Acest gest, urmat de menținerea legăturilor cu Israelul după 1967, a scos în evidență linia sa distinctă în raport cu Moscova.

Știai că în noaptea de 4 spre 5 martie 1977 un cutremur puternic a zguduit România, cu epicentrul în zona Vrancea? Seismul, resimțit în mare parte a țării, a provocat prăbușirea a numeroase clădiri, mai ales în București, și a rămas în memoria colectivă drept una dintre cele mai grele catastrofe ale secolului.

Știai că, în anii ᾿80, România a plătit înainte de termen aproape întreaga datorie externă, cu prețul unei austerități aspre? Pentru a strânge valută, exporturile de alimente au fost sporite, iar în țară s-au impus raționalizări la hrană, curent electric și căldură, resimțite zilnic de populație.

Știai că Revoluția din decembrie 1989 a pornit de la Timișoara și s-a răspândit rapid în toată țara? În câteva zile, protestele au ajuns la București, regimul s-a prăbușit, iar România a fost singura țară din blocul comunist unde schimbarea din 1989 s-a produs violent, cu numeroase victime.

Știai că Burebista a unit triburile dacice și getice într-un singur regat puternic în secolul I î.Hr., iar autoritatea lui a fost atât de mare încât preotul Deceneu l-a ajutat să impună o reformă morală, poruncind, potrivit izvoarelor antice, chiar tăierea viței de vie pentru a-i îndepărta pe daci de beție?

Știai că geograful antic Strabon scria că Burebista putea ridica o oaste de aproape 200.000 de oameni, cifră considerată astăzi exagerată de istorici, dar care arată ce impresie făcea puterea regatului dac asupra lumii greco-romane?

Știai că Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei din Munții Orăștiei, avea sanctuare circulare și patrulatere, iar faimosul „soare de andezit” era, foarte probabil, legat de observarea timpului și a ritualurilor religioase ale dacilor?

Știai că împăratul Traian a purtat două războaie împotriva dacilor lui Decebal (101–102 și 105–106 d.Hr.) și că, pentru a-și trece armata peste Dunăre, a construit un pod uriaș de piatră proiectat de arhitectul Apolodor din Damasc?

Știai că regele Decebal, pentru a nu cădea prizonier al romanilor după căderea Sarmizegetusei, s-a sinucis, iar scena morții sale este înfățișată chiar pe Columna lui Traian de la Roma?

Știai că Columna lui Traian, înălțată la Roma în anul 113 d.Hr., povestește în peste o sută de scene sculptate în spirală războaiele dacice și rămâne până azi cel mai important „izvor în piatră” despre daci?

Știai că, potrivit tradiției transmise de cronicari, Țara Românească a fost întemeiată prin „descălecatul” lui Negru Vodă venit din Făgăraș, iar primul voievod atestat sigur documentar al Țării Românești este Basarab I, la începutul secolului al XIV-lea?

Știai că Basarab I a obținut în anul 1330 o victorie strălucită împotriva regelui Ungariei Carol Robert de Anjou în bătălia de la Posada, într-o trecătoare din munți, consolidând independența Țării Românești?

Știai că Moldova a fost întemeiată, potrivit tradiției, prin descălecatul lui Dragoș din Maramureș, iar adevăratul întemeietor al statului independent a fost Bogdan I, care s-a răsculat împotriva regelui Ungariei pe la 1359?

Știai că legenda vânătorii zimbrului, în care cățeaua Molda se îneacă într-un râu, este povestea simbolică prin care cronicile explică numele Moldovei și al râului Moldova, deși ea rămâne o legendă, nu un fapt istoric?

Știai că Mircea cel Bătrân, domn al Țării Românești (1386–1418), a participat la bătălia de la Nicopole din 1396 alături de cruciații apuseni și își spunea în titulatură stăpân „până la Marea cea Mare”, adică până la Marea Neagră?

Știai că Ștefan cel Mare a domnit în Moldova aproape 47 de ani (1457–1504), una dintre cele mai lungi domnii din istoria românilor, și a fost mai târziu canonizat de Biserica Ortodoxă Română ca „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”?

Știai că în anul 1475 Ștefan cel Mare a zdrobit o mare oaste otomană în bătălia de la Vaslui (Podul Înalt), una dintre cele mai importante victorii creștine împotriva Imperiului Otoman din acel secol?

Știai că tradiția spune că Ștefan cel Mare a ridicat o biserică sau o mănăstire după fiecare bătălie câștigată; deși numărul exact nu se potrivește perfect cu bătăliile, el a fost într-adevăr un mare ctitor, ridicând zeci de lăcașuri de cult?

Știai că mănăstirea Putna, ctitorită de Ștefan cel Mare și sfințită în 1470, adăpostește mormântul marelui voievod și este considerată „Ierusalimul neamului românesc” de către mulți români?

Știai că mănăstirea Voroneț, ctitorită de Ștefan cel Mare în 1488, este renumită pentru fresca exterioară „Judecata de Apoi” și pentru nuanța sa unică de albastru, cunoscută în lume drept „albastru de Voroneț”?

Știai că mai multe biserici pictate din nordul Moldovei, printre care Voroneț, Humor, Moldovița, Sucevița, Pătrăuți și Arbore, sunt înscrise în patrimoniul mondial UNESCO tocmai pentru unicele lor fresce exterioare?

Știai că Vlad Țepeș, domn al Țării Românești în secolul al XV-lea, este cunoscut pentru pedeapsa trasului în țeapă, dar și pentru lupta sa reală împotriva otomanilor, culminând cu celebrul „atac de noapte” de la Târgoviște din 1462 asupra taberei sultanului Mehmed al II-lea?

Știai că personajul „Dracula” din romanul lui Bram Stoker (1897) s-a inspirat din numele Vlad Țepeș, fiul lui Vlad Dracul, dar imaginea vampirului este pură ficțiune literară și nu are legătură cu domnul real al Țării Românești?

Știai că Iancu de Hunedoara, tatăl regelui Matia Corvin, a obținut în 1456 victoria de la Belgrad împotriva otomanilor, iar în amintirea acestei biruințe se trag și astăzi clopotele bisericilor la amiază, potrivit unei tradiții răspândite în lumea creștină?

Știai că Mihai Viteazul a realizat în anul 1600 prima unire a celor trei țări române — Țara Românească, Transilvania și Moldova — sub o singură stăpânire, chiar dacă această unire a durat foarte puțin timp?

Știai că Mihai Viteazul a fost ucis mișelește în 1601, lângă Turda, din porunca generalului habsburgic Giorgio Basta, iar capul voievodului ar fi fost dus, potrivit tradiției, la mănăstirea Dealu de lângă Târgoviște?