Oameni

Zheng He s-a născut în jurul anului 1371 în provincia Yunnan, China, într-o familie de musulmani hui, și a intrat de tânăr în serviciul imperial ca eunuc, ajungând să se bucure de deplina încredere a împăratului Yongle. Între 1405 și 1433 a condus șapte expediții maritime de amploare fără precedent, cu flote de sute de nave și zeci de mii de oameni, care au ajuns în Asia de Sud-Est, India, Arabia, golful Persic și coasta de est a Africii. Scopul acestor voiaje nu era cucerirea, ci impunerea prestigiului imperial chinez și stabilirea de relații diplomatice cu regiunile vizitate, state care trimiteau înapoi solii și daruri la Curtea Interzisă. A murit în 1433 la Calicut, India, în timpul celei de-a șaptea expediții, și a fost îngropat, potrivit tradiției, pe mare. Amintirea lui a fost estompată timp de secole de o politică Ming de izolare maritimă, dar astăzi este venerat în Asia de Sud-Est drept protector al navigatorilor.

Vasele-comoară ale lui Zheng He erau colosale pentru epoca lor — cele mai mari aveau, potrivit surselor istorice, circa 120–130 de metri lungime, de cinci ori mai mari decât caravelele lui Columb, lansate la apă cu aproape un secol mai târziu.