Oameni

Leonardo da Vinci s-a născut la 15 aprilie 1452 la Vinci, în Toscana, ca fiu nelegitim al unui notar, și a devenit cel mai complet geniu al Renașterii europene. Ucenic al lui Andrea del Verrocchio la Florența, a lucrat la curțile din Milano, Roma și Franța, lăsând posterității capodopere absolute: Mona Lisa, Cina cea de Taină și Fecioara între stânci. Mintea sa enciclopedică a îmbrățișat anatomia, ingineria, arhitectura și muzica, umplând mii de pagini de notițe cu invenții ce anticipau elicopterul și submarinul. A murit la 2 mai 1519 la Amboise, în Franța, în preajma regelui Francisc I, care îl prețuia ca pe cel mai mare om al timpului său.

Pictura este poezie mută, iar poezia este pictură oarbă.

Leonardo scria cu mâna stângă de la dreapta la stânga (scriere în oglindă), astfel încât notițele sale pot fi citite normal doar cu ajutorul unei oglinzi.

Știai că Leonardo da Vinci scria mai toate însemnările în oglindă, de la dreapta la stânga? Cine voia să le citească trebuia să le pună în fața unei oglinzi. Unii cred că ascundea astfel idei primejdioase, dar cel mai probabil o făcea doar pentru că era stângaci și așa nu-și mânjea cerneala proaspătă cu mâna.

Știai că Leonardo da Vinci cumpăra păsări închise în colivii doar ca să le dea drumul? Un negustor din Florența povestea despre acest obicei al său. Omul care visa să dea oamenilor aripi nu putea suferi vederea unei zburătoare captive.

Știai că Leonardo da Vinci scria adesea de la dreapta la stânga, în „scriere-oglindă”, astfel încât notițele lui pot fi citite firesc doar ținând pagina în fața unei oglinzi? Era stângaci, iar acest fel de a scrie i-ar fi ferit cerneala proaspătă de mâna care aluneca peste ea. Miile lui de file rămân și azi un labirint de idei despre apă, zbor și trupul omenesc.

Știai că Leonardo lăsa multe lucrări neterminate și zăbovea ani buni asupra unui singur tablou? Mona Lisa a purtat-o cu el prin ani și prin țări, retușând-o mereu, și nu s-a despărțit de ea până la capătul vieții, în Franța. Din pricina acestei încetineli visătoare, câțiva dintre comanditarii lui au rămas fără opera plătită.

Știai că Leonardo da Vinci și-a lăsat prin testament caietele și desenele ucenicului său iubit, Francesco Melzi? Melzi a păzit cu grijă acele manuscrise decenii la rând, salvând pentru posteritate o bună parte din gândirea maestrului. Din păcate, după moartea lui Melzi, moștenitorii au risipit și au vândut multe pagini, pierdute apoi pentru totdeauna.

Sfumato este tehnica prin care Leonardo da Vinci topea contururile în umbre fine, fără linii tăioase, astfel încât trecerile să pară „ca fumul”. Chipul Giocondei își datorează surâsul enigmatic tocmai acestor voaluri de culoare aplicate în straturi subțiri, unele aproape transparente. Leonardo însuși descria efectul ca o trecere „fără linii și fără margini, în felul fumului”.

Leonardo da Vinci și-a scris cea mai mare parte a însemnărilor din caiete cu scriere în oglindă, de la dreapta la stânga, astfel încât textul se citește limpede doar ținut în fața unei oglinzi. Fiind stângaci, probabil îi era mai comod să scrie așa, evitând să mânjească cerneala încă udă. Notițele acopereau totul, de la anatomie la mecanica apei, adesea îngrămădite în jurul desenelor pe aceeași filă.

Cine poate merge la izvor să nu meargă la ulcior

Cerul pentru care Leonardo da Vinci a inventat tehnica numită „sfumato” topește contururile într-o ceață fină de treceri aproape imperceptibile. La „Gioconda”, marginile pleoapelor și colțurile gurii se pierd în umbre subtile, iar zâmbetul pare că se schimbă după cum îl privești, pentru că trăsăturile sunt lăsate deliberat nefinisate.

„Școala din Atena”, fresca lui Rafael din Camerele Vaticanului, adună marii gânditori ai antichității, dar chipurile lor sunt de fapt portrete ale contemporanilor artistului. Se crede îndeobște că Platon are trăsăturile lui Leonardo da Vinci, iar Heraclit, figura gânditoare sprijinită de un bloc de marmură, ar fi un omagiu adus lui Michelangelo.

Pictura este poezie care se vede și nu se aude, iar poezia este pictură care se aude și nu se vede.

Un pictor bun are două lucruri principale de zugrăvit: omul și lucrarea minții sale.

Andrea del Verrocchio a condus la Florența unul dintre cele mai importante ateliere ale epocii, prin care au trecut, printre alții, tânărul Leonardo da Vinci. Statuia sa ecvestră a condotierului Bartolomeo Colleoni de la Veneția, pe care Verrocchio nu a apucat să o vadă turnată, e admirată pentru energia feroce a calului și a călărețului.

„David” nu a ajuns niciodată în locul pentru care fusese gândit inițial, adică pe contraforturile catedralei din Florența, la mare înălțime. Comisia din care făceau parte și Botticelli și Leonardo da Vinci a hotărât în 1504 să-l așeze în piața Signoriei, ca simbol al republicii florentine. Din 1873 originalul se află la Galleria dell’Accademia, iar în piață stă o copie.

Știai că Mona Lisa lui Leonardo da Vinci este surprinzător de mică? Tabloul măsoară doar circa 77 × 53 cm, mult mai mic decât se așteaptă majoritatea vizitatorilor Luvrului.

Știai că cel mai scump tablou vândut vreodată la licitație este „Salvator Mundi”, atribuit lui Leonardo da Vinci? A fost adjudecat în 2017 la Christie's pentru circa 450 de milioane de dolari.

Renașterea (secolele XV-XVI, Italia) a readus în artă echilibrul, perspectiva liniară și proporțiile inspirate din Antichitatea greco-romană. O recunoști după compozițiile simetrice, corpurile idealizate și profunzimea spațială realistă. Reprezentant: Leonardo da Vinci, autorul „Giocondei”.

Leonardo da Vinci a fost geniul care a privit lumea cu ochii pictorului și ai savantului deopotrivă, întruchipare a Renașterii italiene. A lăsat „Mona Lisa", cu surâsul ei fără margini, și „Cina cea de Taină", în care sufletul fiecărui apostol se citește pe chip. Caietele lui, scrise de-a-ndoaselea, sunt pline de mașini zburătoare și studii ale trupului omenesc, ca și cum nimic din creație nu i-ar fi fost străin. Curios până la capătul zilelor, lăsa multe lucrări neterminate, fiindcă mintea îi zbura mereu spre altă taină.