Oameni

Poarta Sărutului de la Târgu Jiu poartă pe stâlpi un motiv geometric alcătuit din două jumătăți de cerc care se ating, interpretat ca simbol al îmbrățișării și al unirii. Brâncuși a redus astfel gestul iubirii la o formă esențială, geometrică. Motivul reia tema din seria sa de sculpturi intitulată „Sărutul”, la care artistul a revenit de-a lungul întregii cariere.

„Cumințenia Pământului”, sculptura lui Brâncuși dintr-un bloc de piatră, a fost declarată tezaur național al României. În anii recenti statul român a organizat o campanie publică de strângere de fonduri pentru achiziționarea ei, întrucât opera se afla în colecție privată. Figura feminină ghemuită, cu brațele încrucișate, transmite o meditație tăcută asupra originii și a pământului.

Seria „Pasărea măiastră” și mai apoi „Pasărea în văzduh” a lui Brâncuși a stârnit un celebru proces vamal în Statele Unite, unde autoritățile au vrut să o taxeze ca obiect de metal industrial, nu ca operă de artă. Procesul s-a încheiat cu recunoașterea sculpturii abstracte ca artă. Cazul este considerat un moment de referință în definirea juridică a artei moderne.

Coloana Infinitului a lui Constantin Brâncuși, ridicată la Târgu Jiu, este alcătuită din module romboidale de fontă înșirate pe un ax de oțel, ca mărgelele pe o ață. Formele se repetă ritmic și par să urce fără sfârșit, iar cele două jumătăți de romb de la capete sugerează o coloană tăiată din ceva mult mai lung.

Brâncuși își lustruia îndelung bronzurile, precum Pasărea în văzduh, până când suprafața reflecta lumina ca o oglindă, făcând ca forma solidă să pară că se dizolvă în strălucire. La un proces vamal celebru din New York, în 1928, autoritățile americane au refuzat inițial să recunoască Pasărea drept operă de artă, taxând-o ca obiect metalic industrial.

Nu creez o pasăre, ci zborul.

Simplitatea nu este un scop în artă, dar ajungi la simplitate fără să vrei, apropiindu-te de sensul real al lucrurilor.

Constantin Brâncuși s-a născut într-un sat sărac din Oltenia, la Hobița, unde a fost cioban și a deprins de mic cioplitul lemnului. A mers pe jos, se spune, o bună parte din drumul până la Paris, ca să ajungă în inima artei lumii. Acolo a devenit patriarhul sculpturii moderne, curățind formele până la esența lor, cum se vede în Pasărea măiastră ce pare gata să-și ia zborul. Coloana fără sfârșit, înălțată la Târgu Jiu, poartă în ea dorul de cer al stâlpilor de la casele țărănești românești.