Oameni

Pescar din Betsaida Galileei și frate al lui Simon Petru, Andrei fusese mai întâi ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul, iar când l-a auzit pe acesta arătând spre Mielul lui Dumnezeu, a mers îndată după Hristos și l-a adus și pe fratele său, pentru care tradiția îl numește „cel dintâi chemat”. După Cincizecime a propovăduit Evanghelia în ținuturile din jurul Mării Negre, iar vechea tradiție a Bisericii îl leagă de propovăduirea în Sciția, ținut care cuprindea și Dobrogea de astăzi. A pătimit mucenicia la Patras, în Ahaia, răstignit pe o cruce în formă de X, numită de atunci „crucea Sfântului Andrei”. Este pomenit la 30 noiembrie și cinstit de români ca ocrotitor duhovnicesc al neamului.

În evlavia populară românească, seara de dinaintea zilei sale (noaptea de Sfântul Andrei) a rămas legată de vechi datini, semn al vechimii cinstirii lui în aceste ținuturi.