Oameni

Născut în părțile Smirnei, în Asia Mică, a fost în tinerețe ucenic al Sfântului Policarp, de la care a auzit ecouri ale învățăturii Apostolului Ioan, cinstind astfel firul viu al Tradiției. Ajuns preot și apoi episcop de Lyon, în Galia, a păstorit o Biserică încercată de prigoane și a mijlocit pentru pacea Bisericilor în neînțelegerea privitoare la data Paștilor. A scris marea lucrare „Împotriva ereziilor” (Adversus Haereses), în care a înfruntat rătăcirile gnostice și a arătat că adevărul se păzește în Biserica cea sobornicească, prin șirul neîntrerupt al episcopilor. A învățat că „slava lui Dumnezeu este omul viu”, chemând la unirea făpturii cu Ziditorul ei. A adormit la Lyon către anul 202, după tradiție ca mucenic, și este pomenit la 23 august.

Slava lui Dumnezeu este omul viu, iar viața omului este vederea lui Dumnezeu.

Numele său, Irineu, înseamnă în grecește „pașnic” (de la eirene, pace); potrivit acestui nume, a lucrat neîncetat pentru pacea și unirea Bisericilor.