Cuș-cușul algerian constă din griș de grâu aburit în couscoussier (un vas cu două niveluri), servit cu o tocăniță generoasă de carne de miel sau pui, năut, dovleac, morcovi, nap și alte legume sezoniere. Este declarat patrimoniu cultural imaterial UNESCO (2020) împreună cu Marocul, Tunisia și Mauritania. În Algeria, cuș-cușul de vineri este un ritual săptămânal cu semnificație spirituală și socială.

Kukerii sunt participanți la un ritual de carnaval bulgăresc desfășurat în preajma Anului Nou sau a Lăsatei Secului, care poartă costume elaborate din blană și măști înfricoșătoare din lemn, împodobite cu coarne și clopoței. Alergând și sărind prin sate, ei fac zgomot mare pentru a alunga spiritele rele și bolile. Ritualul are rădăcini tracice precreștine și a fost inclus în patrimoniul cultural imaterial UNESCO.

Porțile maramureșene, cioplite din stejar masiv, se ridicau înalte la intrarea în ogradă, cu funia răsucită, rozeta soarelui și pomul vieții săpate în lemn. O poartă frumoasă vorbea despre neamul și starea gospodarului, fiind făurită să țină generații.