Împărăteasa mea preabună și nădejdea mea, Născătoare de Dumnezeu, primitoarea săracilor și ajutătoarea străinilor, bucuria celor mâhniți, acoperitoarea celor necăjiți, vezi nevoia mea, vezi necazul meu; ajută-mă ca pe un neputincios, hrănește-mă ca pe un străin. Necazul meu îl știi, dezleagă-l precum voiești, că n-am alt ajutor afară de tine, nici altă folositoare grabnică, nici altă mângâietoare bună, ci numai pe tine, Maica lui Dumnezeu, ca să mă păzești și să mă acoperi în vecii vecilor. Amin.

Domnul este păstorul meu și nimic nu-mi va lipsi.

Știai că anafura pe care o primim la sfârșitul Liturghiei este tăiată din prescurile rămase după scoaterea Agnețului? Ea nu este Sfânta Împărtășanie, ci pâine binecuvântată, dăruită tuturor ca semn al dragostei și al rămânerii în casa Domnului.