În Japonia, sărbătoarea Obon adună familiile la mormintele strămoșilor, pe care le curăță și le împodobesc cu felinare. Se crede că sufletele celor adormiți se întorc acasă în aceste zile, iar dansul lin numit Bon Odori le întâmpină cu recunoștință.

La căsătorie sau la mutarea într-o așezare nouă, comunitatea se adună pentru a ridica împreună iurta (locuința circulară portabilă din pâslă), fiecare familie aducând materiale sau mână de lucru. Procesul are o ordine strict ritualică: mai întâi se așază cadrul de lemn, apoi pâsla, fiecare etapă însoțită de urări și rugăciuni. Obiceiul întărește solidaritatea comunitară și transmite din generație în generație cunoașterea arhitecturii nomade tradiționale.

În noaptea de Înviere, oamenii vin la biserică cu lumânări și primesc Lumina Sfântă de la preot, cu cuvintele „Veniți de luați lumină”. O duc apoi aprinsă spre casă, ferind flacăra de vânt, ca o rază de nădejde purtată prin întuneric.