Credință

Făclie picioarelor mele este legea Ta și lumină cărărilor mele.

De nu ar zidi Domnul casa, în zadar s-ar osteni cei ce o zidesc.

Nădăjduiește în Domnul din toată inima ta și nu te bizui pe priceperea ta.

Cei ce nădăjduiesc în Domnul vor înnoi puterea lor, le vor crește aripi ca ale vulturului.

Nu te teme, căci Eu sunt cu tine, nu privi cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău.

Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu.

Căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui și toate acestea se vor adăuga vouă.

Eu sunt Lumina lumii; cel ce Îmi urmează Mie nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieții.

Să nu se tulbure inima voastră; credeți în Dumnezeu, credeți și în Mine.

Pace vă las vouă, pacea Mea o dau vouă, nu precum dă lumea vă dau Eu.

Căci atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat.

Iar celor ce iubesc pe Dumnezeu, toate le lucrează spre bine.

Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduiește, toate le rabdă.

Și acum rămân acestea trei: credința, nădejdea, dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea.

Bucurați-vă întru Domnul totdeauna. Și iarăși zic: Bucurați-vă.

Toate le pot întru Hristos, Cel care mă întărește.

Știai că Nașterea Domnului nu s-a sărbătorit dintotdeauna pe 25 decembrie? În primele veacuri creștine, în Răsărit, Nașterea și Botezul Domnului erau prăznuite împreună, la 6 ianuarie, sub numele de Epifanie („Arătarea”). Data de 25 decembrie s-a răspândit pe larg abia din secolul al IV-lea.

Știai că sărbătoarea Botezului Domnului se numește în popor „Bobotează”, cuvânt venit din slavonescul „Bogojavlenie”, care înseamnă „Arătarea lui Dumnezeu”? La Botezul din Iordan s-a arătat pentru întâia oară Sfânta Treime: Fiul botezat, Tatăl mărturisind prin glas și Duhul pogorându-Se ca un porumbel.

Știai că Boboteaza se mai numește și „Teofanie” sau „Epifanie”, amândouă cuvinte grecești ce înseamnă „arătarea lui Dumnezeu”? De aceea în această zi se face slujba cea mare a sfințirii apei, numită Agheasma Mare.

Știai că praznicul Întâmpinării Domnului se prăznuiește la 2 februarie, adică la exact patruzeci de zile după Nașterea Domnului? Sărbătoarea amintește ziua în care Pruncul Iisus a fost adus la Templu, după rânduiala Legii vechi, și a fost întâmpinat de dreptul Simeon și de proorocița Ana.

Știai că bătrânul Simeon, care L-a primit în brațe pe Pruncul Iisus la Întâmpinarea Domnului, este cel ce a rostit cuvintele „Acum slobozește pe robul Tău, Stăpâne”? Această rugăciune se cântă și astăzi la slujba Vecerniei, în fiecare seară.

Știai că Buna Vestire se prăznuiește la 25 martie, adică la exact nouă luni înainte de Nașterea Domnului, la 25 decembrie? Așezarea celor două sărbători arată legătura dintre vestirea Arhanghelului Gavriil către Fecioara Maria și Nașterea Mântuitorului.

Știai că în popor Buna Vestire se numește și „Blagoveștenia”, cuvânt slavon care înseamnă „vestea cea bună”? Este singurul praznic împărătesc la care, chiar dacă pică în Postul Mare, rânduiala îngăduie dezlegare la pește.

Știai că Duminica Floriilor se numește în cărțile bisericești „Intrarea Domnului în Ierusalim”? Ea prăznuiește ziua în care mulțimea L-a întâmpinat pe Iisus cu ramuri de finic și de măslin, strigând „Osana!”, cu o săptămână înainte de Înviere.

Știai că la noi, la Florii, în locul ramurilor de finic din Țara Sfântă se sfințesc și se împart ramuri de salcie? Salcia, care odrăslește printre cele dintâi la venirea primăverii, a fost aleasă ca semn al biruinței vieții asupra morții.

Știai că data Paștelui nu este fixă, ci se socotește după o rânduială stabilită la Sinodul I Ecumenic de la Niceea, din anul 325? Paștele se prăznuiește în prima duminică de după luna plină ce urmează echinocțiului de primăvară.

Știai că Biserica Ortodoxă păstrează rânduiala ca Paștele să fie totdeauna după Paștele iudaic, urmând ordinea firească a Evangheliilor? De aceea data Paștelui ortodox se deosebește adesea de cea a Paștelui catolic, care urmează calendarul îndreptat.

Știai că Postul Mare, care duce către Paște, ține patruzeci de zile, după pilda postului de patruzeci de zile al Mântuitorului în pustie? La aceste patruzeci de zile se adaugă apoi Săptămâna Patimilor, încheind pregătirea pentru Sfintele Paști.

Știai că Postul Mare este cel mai lung și mai aspru dintre cele patru posturi de peste an? El începe cu Lunea Curată, după Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, numită în popor și Lăsatul secului de brânză.

Știai că, pe lângă Postul Mare, Biserica rânduiește peste an încă trei posturi de mai multe zile: Postul Nașterii Domnului (Crăciunul), Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel și Postul Adormirii Maicii Domnului? La acestea se adaugă și posturile de peste săptămână, miercurea și vinerea.