Natură

Știai că cel mai înalt vârf al României este Moldoveanu, din Munții Făgăraș, care se ridică la 2.544 de metri deasupra mării?

Știai că imediat lângă Moldoveanu se află vârful Negoiu, cu 2.535 de metri, al doilea ca înălțime din țară, cei doi frați de piatră veghind împreună peste creasta Făgărașului?

Știai că defileul Dunării de la Porțile de Fier, dintre Carpați și munții Serbiei, este unul dintre cele mai lungi și mai impresionante defilee ale unui fluviu din Europa?

Știai că cheile se nasc atunci când o apă răbdătoare taie încet piatra de-a lungul veacurilor, săpând între pereți înalți și abrupți un culoar îngust, așa cum sunt Cheile Bicazului din Carpați?

Știai că văile în formă de literă „U”, cu fundul larg și pereții drepți, au fost cioplite de ghețari? Gheața curgătoare a răzuit muntele altfel decât apa, care lasă în urmă văi înguste în formă de „V”.

Știai că lacurile mici și limpezi din golul alpin, numite tăuri sau lacuri glaciare, s-au adunat în căldările săpate de ghețarii de odinioară, precum lacul Bâlea din Munții Făgăraș?

Știai că, pe măsură ce urci pe munte, aerul devine tot mai rarefiat? La 5.500 de metri altitudine, o gură de aer conține aproximativ jumătate din oxigenul pe care îl respiri la nivelul mării.

Știai că cei mai înalți alpiniști numesc înălțimile de peste opt mii de metri „zona morții”, fiindcă acolo aerul e atât de sărac în oxigen încât trupul omenesc nu se mai poate reface, ci doar slăbește?

Știai că temperatura scade cu aproximativ 6,5 grade la fiecare mie de metri pe care îi urci? De aceea, chiar și în miez de vară, creștetul munților înalți rămâne rece ca iarna.

Știai că „linia zăpezilor veșnice” este înălțimea dincolo de care zăpada nu se mai topește niciodată de tot? Ea coboară aproape de mare la poli și urcă la peste cinci mii de metri lângă Ecuator.

Știai că munții cei mai semeți sunt și cei mai tineri? Cei bătrâni, precum Munții Urali sau Apalașii, au fost rotunjiți și micșorați de vânt, ploaie și ger de-a lungul a sute de milioane de ani.

Știai că cei mai mulți munți mari ai lumii s-au ridicat din încetineala uriașă a plăcilor de scoarță care se ciocnesc? Acolo unde pământul se cutează, roca este împinsă spre cer și se nasc lanțurile de vârfuri.

Știai că interiorul Pământului are un nucleu solid de fier și nichel, deși temperatura acolo depășește 5.000 de grade Celsius, apropiindu-se de căldura de la suprafața Soarelui? Presiunea uriașă din centru împiedică fierul să se topească, așa că el rămâne solid, iar în jurul lui se învârte un nucleu exterior de metal lichid.

Știai că mișcarea metalului topit din nucleul exterior al Pământului este cea care naște câmpul magnetic al planetei, adevăratul scut nevăzut care ne apără de vânturile aducătoare de radiație ale Soarelui? Fără acest miez fierbinte care se rotește, busolele n-ar mai arăta nordul.

Știai că scoarța pe care umblăm este spartă în câteva plăci mari, numite plăci tectonice, care plutesc pe roca moale de dedesubt și se mișcă în fiecare an cam cât îți cresc unghiile, câțiva centimetri? Peste milioane de ani, această alunecare tăcută mută continente întregi.

Știai că cei mai mulți vulcani și cutremure ai lumii se înșiruie de-a lungul unui brâu în formă de potcoavă din jurul Oceanului Pacific, numit „Cercul de Foc”? Acolo, la marginile plăcilor tectonice, se află aproape trei sferturi dintre vulcanii activi de pe uscat.

Știai că roca topită se numește „magmă” cât timp stă ascunsă sub pământ, și abia când iese la lumină prin gura vulcanului i se spune „lavă”? Este același material fierbinte, doar că poartă nume diferite după cum se ascunde ori se arată.

Știai că lava care curge din vulcani poate atinge peste 1.000 de grade Celsius și strălucește roșu-portocaliu tocmai din pricina acestei călduri uriașe? Când se răcește și se întărește, ea se preface în roci noi, iar așa își tot clădește Pământul pământul.

Știai că în anul 79 d.Hr. vulcanul Vezuviu, de lângă Napoli, a erupt și a îngropat sub cenușă orașul Pompei, oprindu-i viața într-o singură zi? Cenușa fierbinte a păstrat casele, străzile și chiar urmele oamenilor, iar astăzi Pompei este ca o carte veche deschisă spre lumea de acum aproape două mii de ani.

Știai că Etna, din insula Sicilia, este cel mai înalt vulcan activ din Europa și unul dintre cei mai neobosiți din lume, erupând mereu de mii de ani? Localnicii de la poalele lui îi cultivă viță-de-vie și livezi, căci cenușa vulcanică face pământul deosebit de rodnic.

Știai că erupția vulcanului Krakatoa, din Indonezia, în anul 1883, a scos un bubuit atât de puternic încât s-a auzit la mii de kilometri depărtare, fiind socotit unul dintre cele mai puternice sunete pe care le-a înregistrat vreodată omenirea? Cenușa aruncată în aer a colorat apusurile de soare din lumea întreagă, luni în șir.

Știai că Kilauea, din insulele Hawaii, este unul dintre cei mai activi vulcani de pe Pământ, cu o lavă atât de curgătoare încât înaintează încet, ca un râu strălucitor? Localnicii de odinioară credeau că acolo sălășluiește zeița focului, Pele.

Știai că insulele Hawaii s-au născut, una câte una, dintr-un singur „punct fierbinte” din adâncul Pământului, deasupra căruia placa oceanică a alunecat mii de ani? Fiecare insulă a fost clădită de lavă, iar astăzi ele înșiruie, ca niște mărgele, drumul plăcii peste ocean.

Știai că Islanda stă chiar pe cusătura unde două plăci tectonice uriașe se depărtează una de alta, motiv pentru care insula e plină de vulcani, gheizere și izvoare fierbinți? Islandezii își încălzesc casele și apa cu căldura care urcă din adâncul Pământului.

Știai că un gheizer este un izvor fierbinte care, din când în când, țâșnește spre cer o coloană de apă clocotită și abur? Apa se strânge în crăpăturile din adânc, se încălzește de la roca fierbinte până dă în clocot, apoi izbucnește afară ca dintr-un ceainic uriaș al Pământului.

Știai că însuși cuvântul „gheizer” vine de la un izvor fierbinte din Islanda, numit Geysir, a cărui faimă a dat nume tuturor izvoarelor de acest fel din lume? Așa a ajuns numele unui singur izvor nordic să boteze un întreg soi de minuni ale naturii.

Știai că izvoarele termale sunt ape care ies din pământ deja calde, încălzite de căldura din adâncul scoarței, și că oamenii se scaldă în ele de mii de ani pentru odihnă și tămăduire? Multe stațiuni de odinioară s-au ridicat tocmai lângă asemenea izvoare binefăcătoare.

Știai că în România, la Berca, în județul Buzău, se află vulcanii noroioși, niște movile mici din care iese la suprafață nămol rece amestecat cu gaze din adânc? Nu au foc și nici lavă, dar bolborosesc încet și clădesc, cu răbdare, un peisaj ciudat, ca de pe altă lume.

Știai că vulcanii noroioși de la Berca nu scot lavă fierbinte, ci noroi împins la suprafață de gazele naturale care urcă din pământ? Tocmai de aceea noroiul lor rămâne rece la atingere, spre deosebire de vulcanii cu foc, iar oamenii îi pot privi de aproape fără primejdie.

Știai că bazaltul, una dintre cele mai răspândite roci de pe Pământ, se naște din lava care s-a răcit repede și acoperă cea mai mare parte a fundului oceanelor? Este o rocă întunecată și grea, iar din ea sunt clădite podelele mărilor lumii.