Oameni

S-a născut la 31 martie 1596, în orașul care astăzi îi poartă numele, La Haye en Touraine (Descartes), din Franța. Format la colegiul iezuit din La Flèche și licențiat în drept la Poitiers, a ales însă calea meditației și a matematicii, călătorind prin Europa în anii tinereții. Așezat mai apoi în Provinciile Unite ale Țărilor de Jos, a scris acolo cele mai însemnate opere ale sale, între care „Discursul despre metodă” (1637) și „Meditații despre filosofia primă” (1641). Pornind de la îndoiala metodică, a căutat un temei de nezdruncinat al cunoașterii și l-a aflat în însuși actul gândirii, deschizând astfel drumul filosofiei moderne. În matematică a întemeiat geometria analitică, unind algebra cu geometria prin sistemul de coordonate ce îi poartă numele. Chemat la curtea reginei Cristina a Suediei, a murit la Stockholm, la 11 februarie 1650, răpus de o pneumonie.

Cuget, deci exist.

Avea obiceiul de a medita și scrie dimineața, în pat, târziu; se spune că programul impus la Stockholm de regina Cristina, cu lecții în zori de iarnă, i-ar fi grăbit sfârșitul.

Știai că René Descartes avea obiceiul de a lucra dimineața în pat, cufundat în gânduri până târziu? Era firav din copilărie și prețuia mult somnul și tihna, iar cele mai bune idei, spunea el, îi veneau în ceasurile de odihnă dinaintea trezirii depline.

Știai că această deprindere i-a fost, poate, fatală? Chemat de regina Cristina a Suediei să o învețe filosofie, Descartes a fost silit să-i dea lecții în zori, pe la cinci dimineața, în frigul aspru al iernii nordice. Neobișnuit cu ora și cu gerul, s-a îmbolnăvit de plămâni și a murit la Stockholm, la nici un an de la sosire.

Știai că Descartes ar fi fost inspirat de trei vise ciudate petrecute într-o singură noapte de noiembrie? Tânăr ostaș încartiruit lângă o sobă caldă, ar fi avut viziuni pe care le-a socotit un semn ceresc că menirea lui este să întemeieze o nouă știință a rațiunii, unind toate cunoștințele într-un singur trunchi.