Oameni

Rainer Maria Rilke s-a născut la 4 decembrie 1875 la Praga, pe atunci în Imperiul Austro-Ungar, și a murit la 29 decembrie 1926 la sanatoriul din Valmont, Elveția, răpus de leucemie. Copilăria sa a fost marcată de singurătate și de studiile la școlile militare pe care le detesta, experiențe care i-au alimentat mai târziu sensibilitatea poetică de o profunzime aparte. Stabilit la Paris, a intrat în contact cu sculptorul Auguste Rodin, a cărui disciplină a muncii l-a transformat profund ca artist. Capodoperele sale, Elegiile duineze și Sonetele către Orfeu, ambele finalizate în 1922 la castelul Muzot din Elveția, sunt socotite printre cele mai înalte realizări ale poeziei de limbă germană din secolul al XX-lea.

Elegiile duineze au fost inspirate de o voce pe care Rilke afirma că a auzit-o în bătaia vântului, în ianuarie 1912, la castelul Duino de pe coasta Adriaticii — și a durat zece ani și o suferință cumplită până când poemele au putut fi terminate, în 1922.