Tradiții / Gastronomie

La Popayán, Columbia, procesiunile de Săptămână Mare sunt considerate printre cele mai spectaculoase din lume și au loc neîntrerupt de peste 450 de ani, motiv pentru care sunt recunoscute de UNESCO. Sute de purtători (cargueros) duc pe umeri platforme masive cu statui religioase prin străzile iluminate cu torțe, în tăcere deplină, însoțiți de muzică funebră. Tradiția s-a păstrat chiar și după cutremurul din 1983, care a distrus parțial orașul, demonstrând importanța sa spirituală pentru comunitate.

Palo de Mayo este un festival tradițional al comunităților afro-colombiene de pe coasta Pacificului, celebrat în mai, cu rădăcini în tradițiile aduse de sclavii din Africa de Vest și care incorporează și influențe britanice din insulele Caraibe. Dansurile și muzica ritmică centrate pe stâlpul împodobit (mayo pole) exprimă bucuria recoltării și fertilitatea pământului, cu semnificații legate de sexualitate și continuitate a vieții. Festivalul este un moment de afirmare a identității afro-pacifice din Columbia.

În Columbia, cei care visează la călătorii ies în stradă la miezul nopții cu o valiză goală în mână și dau ocol casei, în credința că astfel anul ce vine le va aduce drumuri și aventuri.

Ajiaco este supa tradițională din Bogotá, preparată din trei soiuri de cartofi andini (papa criolla, papa pastusa și papa capira), pui și planta aromată guascas. Supa are o consistență cremoasă, obținută din dizolvarea naturală a cartofilor în fierbere, și este servită cu smântână, alcaparras (capere) și avocado. Este un preparat de sărbătoare și comfort food în cultura colombiană.

Bandeja Paisa este farfuria tradițională din regiunea Antioquia, considerată un simbol al identității culturale colombiene. Conține fasole roșie, orez alb, carne măcinată, chicharrón (coajă de porc prăjită), ou prăjit, cârnați chorizo, morcilla (cârnați de sânge), avocado și arepa de porumb. Este o masă consistentă, consumată tradițional la prânz de muncitorii din regiunile agricole.

Patacones (numiți tostones în alte țări latino-americane) sunt felii de banane verzi (plátano verde) prăjite, strivite și prăjite din nou până devin crocante și aurii. Sunt consumați ca garnitură, gustare sau aperitiv, acompaniați de guacamole, hogao (sos de roșii și ceapă) sau fructe de mare. Sunt un element de bază al bucătăriei costiere colombiene și un simbol al culturii afro-colombiene din Pacific și Caraibe.

Arepas, turtițele rotunde de mălai coapte pe plită, crocante pe dinafară și pufoase înăuntru, gata să fie despicate și umplute. În Columbia și Venezuela sunt pâinea de zi cu zi, primitoare la orice masă.