Slava este o sărbătoare ortodoxă specific sârbească în care fiecare familie cinstește sfântul patron moștenit pe linie paternă. În ziua respectivă, familia pregătește un ospăț tradițional cu colivă, colac ritual (slavski kolač) și vin binecuvântat, iar preotul vine să sfințească locuința. Tradiția a supraviețuit chiar și în timpul regimului comunist și a fost înscrisă în 2014 pe lista UNESCO a patrimoniului imaterial.
Citește tot →Serbia
În ajunul Crăciunului (6 ianuarie, pe stil vechi), bărbatul cel mai vârstnic din familie taie un stejar tânăr (badnjak) și îl aduce acasă cu mare ceremonie, stropindu-l cu grâu și vin, iar seara îl arde în vatra focului. Focul aprins cu badnjak reprezintă lumina și căldura care înnoiesc lumea odată cu nașterea lui Hristos. Cenușa rezultată este păstrată și răspândită în grădină primăvara, crezându-se că aduce fertilitate pământului.
Citește tot →Serbia
În Serbia ortodoxă, Postul Mare (Veliki Post) de șapte săptămâni înainte de Paști este încă respectat cu strictețe în comunitățile rurale, oamenii evitând complet carnea, lactatele, ouăle și alcoolul și participând la slujbe zilnice. Fiecare etapă a postului are propriile interdicții și permisiuni bine știute (de ex., peștele este permis doar de Buna Vestire și de Duminica Floriilor). Postul nu este doar restricție alimentară, ci și un ritual de purificare spirituală și solidaritate comunitară, vizibil în relațiile sociale și în piața alimentară.
Citește tot →Serbia