Artă

După succesul afișului „Gismonda”, Sarah Bernhardt i-a oferit lui Mucha un contract de șase ani. Formatul vertical și alungit, cu figura feminină încununată de un arc decorativ, a devenit atât de asociat cu el încât stilul a fost numit în epocă chiar „le style Mucha”, înainte de a fi absorbit în termenul mai larg Art Nouveau.

Termenul „Art Nouveau” vine de la o galerie. Negustorul de artă Siegfried Bing a deschis la Paris, în 1895, magazinul „Maison de l'Art Nouveau”, iar numele a ajuns să denumească întregul curent. În Germania același stil s-a numit Jugendstil, după revista „Jugend”, iar grafica de revistă a fost tocmai vehiculul prin care s-a răspândit.

Cehul Alphonse Mucha a proiectat, după 1918, primele timbre și bancnote ale tânărei Cehoslovacii — gratuit, ca dar patriotic. Rafinamentul decorativ Art Nouveau a trecut astfel din afișul de cabaret parizian în grafica oficială a unui stat nou-născut.

La Bauhaus, artistul maghiar László Moholy-Nagy a promovat „noua tipografie”: text asimetric, litere fără serife, roșu și negru, integrarea fotografiei în pagină. El vedea comunicarea vizuală ca pe o inginerie a clarității, nu ca pe o ornamentație — exact opusul volutelor Art Nouveau.

Litografia color a fost tehnica ce a făcut posibil afișul Art Nouveau. Fiecare culoare cerea o piatră calcaroasă separată, desenată cu creion gras, iar aliniarea perfectă a straturilor la tipar era o artă în sine. Un singur afiș Mucha putea cere trei-patru pietre și zile de pregătire.

Ilustratorul englez Aubrey Beardsley a produs grafica sa cea mai șocantă murind tânăr, la doar 25 de ani. Desenele sale în tuș alb-negru pentru „Salome” a lui Oscar Wilde, cu contraste violente și erotism stilizat, au dus estetica Art Nouveau spre extrem și au scandalizat Anglia victoriană.