Artă

Kay Nielsen, ilustratorul danez, a realizat acuarelele pentru „La răsărit de soare şi la apus de lună” (1914), o culegere de basme nordice, cu figuri alungite, elegante, în stil Art Nouveau. Mai târziu a lucrat pentru studiourile Disney, contribuind la secvenţa „O noapte pe muntele pleşuv” din filmul „Fantasia”.

După succesul afișului „Gismonda”, Sarah Bernhardt i-a oferit lui Mucha un contract de șase ani. Formatul vertical și alungit, cu figura feminină încununată de un arc decorativ, a devenit atât de asociat cu el încât stilul a fost numit în epocă chiar „le style Mucha”, înainte de a fi absorbit în termenul mai larg Art Nouveau.

Termenul „Art Nouveau” vine de la o galerie. Negustorul de artă Siegfried Bing a deschis la Paris, în 1895, magazinul „Maison de l'Art Nouveau”, iar numele a ajuns să denumească întregul curent. În Germania același stil s-a numit Jugendstil, după revista „Jugend”, iar grafica de revistă a fost tocmai vehiculul prin care s-a răspândit.

Cehul Alphonse Mucha a proiectat, după 1918, primele timbre și bancnote ale tânărei Cehoslovacii — gratuit, ca dar patriotic. Rafinamentul decorativ Art Nouveau a trecut astfel din afișul de cabaret parizian în grafica oficială a unui stat nou-născut.

La Bauhaus, artistul maghiar László Moholy-Nagy a promovat „noua tipografie”: text asimetric, litere fără serife, roșu și negru, integrarea fotografiei în pagină. El vedea comunicarea vizuală ca pe o inginerie a clarității, nu ca pe o ornamentație — exact opusul volutelor Art Nouveau.

Litografia color a fost tehnica ce a făcut posibil afișul Art Nouveau. Fiecare culoare cerea o piatră calcaroasă separată, desenată cu creion gras, iar aliniarea perfectă a straturilor la tipar era o artă în sine. Un singur afiș Mucha putea cere trei-patru pietre și zile de pregătire.

Ilustratorul englez Aubrey Beardsley a produs grafica sa cea mai șocantă murind tânăr, la doar 25 de ani. Desenele sale în tuș alb-negru pentru „Salome” a lui Oscar Wilde, cu contraste violente și erotism stilizat, au dus estetica Art Nouveau spre extrem și au scandalizat Anglia victoriană.

Știai că Art Nouveau, stilul de la cumpăna secolelor XIX și XX, se recunoaște după liniile sinuoase inspirate din plante și flori? Fierul forjat al intrărilor de metrou din Paris, create de Hector Guimard, este un exemplu celebru.