Carte

Știai că Ptolemeu, învățatul din Alexandria, a scris în secolul al II-lea lucrarea „Geographia”, în care a folosit un sistem de coordonate asemănător latitudinii și longitudinii de azi? Hărțile din operă s-au pierdut, dar au fost redesenate după instrucțiunile lui, în Evul Mediu târziu.

Știai că Gerardus Mercator, cartograful flamand, a fost cel care a dat cărții de hărți numele de „atlas”, după titanul Atlas din mitologia greacă? Marele său „Atlas” a apărut integral în 1595, la scurt timp după moartea autorului.

Știai că proiecția Mercator, creată în 1569, i-a ajutat enorm pe navigatori, fiindcă o linie de drum constant apare ca o dreaptă pe hartă? În schimb, ea umflă mult ținuturile de la poli — de aceea Groenlanda pare pe atâtea hărți aproape la fel de mare ca Africa, deși e de multe ori mai mică.

Știai că, înainte de atlasele tipărite, marinarii foloseau „portulane” — hărți de navigație desenate de mână pe piele de animal, brăzdate de linii care porneau din trandafirii vânturilor? Ele arătau mai ales coastele și porturile, folosite împreună cu busola.

Știai că cel mai vechi glob pământesc păstrat, „Erdapfel” („Mărul Pământului”), a fost făcut de Martin Behaim la Nürnberg în 1492 — chiar în anul călătoriei lui Columb? Pe el nu apare încă America, fiindcă acel continent nu fusese încă adus în cunoașterea europenilor.

Știai că primul atlas modern tipărit ca o colecție unitară de hărți este considerat „Theatrum Orbis Terrarum” al lui Abraham Ortelius, apărut la Anvers în 1570? El aduna hărțile într-un format și un stil comune, un adevărat „teatru al lumii”.

Știai că „Guinness World Records”, cartea recordurilor, s-a născut dintr-o dispută la o vânătoare, despre care e cea mai rapidă pasăre de vânat din Europa? Directorul unei fabrici de bere Guinness a avut atunci ideea unei cărți care să lămurească astfel de întrebări; prima ediție a apărut în 1955.

Știai că însăși „Cartea recordurilor Guinness” a intrat la un moment dat în propriile pagini ca fiind cea mai vândută carte protejată de drepturi de autor din lume? An de an apare cu recorduri noi, de la cel mai înalt om până la cele mai neobișnuite isprăvi.

Știai că cel mai cunoscut dicționar al limbii române de azi, DEX-ul (Dicționarul explicativ al limbii române), a fost întocmit sub egida Academiei Române și a apărut prima dată în 1975? De atunci a fost revizuit și completat în mai multe ediții.

Știai că marele „Dicționar al limbii române” al Academiei Române, cunoscut ca „Dicționarul-tezaur”, a fost început încă din 1906 și a fost dus la capăt abia în 2010? Peste un secol de trudă a mai multor generații de lingviști pentru a aduna comoara cuvintelor românești.

Știai că enciclopediile ilustrate ale secolelor XIX–XX, cu gravuri și planșe colorate, erau adesea vândute în volume legate în piele și transmise din generație în generație? Pentru multe familii, o astfel de enciclopedie pe raft era simbolul învățăturii și al respectului pentru carte.

Știai că, înainte de a fi o carte tipărită, cuvântul „enciclopedie” vine din grecescul „enkyklios paideia”, adică „educație în cerc” sau „cunoaștere completă”? Ideea era ca un asemenea volum să cuprindă, ca într-un cerc, întregul rotund al cunoașterii omenești.

Știai că primul laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, în 1901, a fost poetul francez Sully Prudhomme, iar nu Lev Tolstoi, considerat de mulți nedreptățit că nu a primit niciodată această distincție?

Știai că filosoful și scriitorul Jean-Paul Sartre a refuzat Premiul Nobel pentru Literatură în 1964, spunând că un scriitor nu trebuie să se lase transformat într-o instituție și că refuză orice distincție oficială?

Știai că Lev Tolstoi, autorul romanelor „Război și pace” și „Anna Karenina”, nu a primit niciodată Premiul Nobel pentru Literatură, deși a fost în viață în primii ani ai premiului și a fost propus în repetate rânduri?

Știai că Boris Pasternak, autorul romanului „Doctor Jivago”, a fost nevoit să refuze Premiul Nobel pentru Literatură în 1958, sub presiunea autorităților sovietice care îl considerau un act ostil?

Știai că Premiul Nobel pentru Literatură a fost câștigat și de un compozitor și interpret, Bob Dylan, în 2016, „pentru crearea de noi expresii poetice în cadrul marii tradiții a cântecului american”?

Știai că Premiul Goncourt, cea mai prestigioasă distincție literară din Franța, acordat din 1903, are o valoare simbolică de doar 10 euro, dar aduce câștigătorului vânzări uriașe și consacrare imediată?

Știai că romanul „În căutarea timpului pierdut” al lui Marcel Proust a câștigat Premiul Goncourt în 1919 (pentru al doilea volum), stârnind controverse pentru că a învins un roman despre război într-o Franță abia ieșită din Marele Război?

Știai că Premiul Booker, cea mai importantă distincție literară de limbă engleză din Marea Britanie, a fost acordat pentru prima dată în 1969, iar din 2014 a fost deschis oricărui roman scris în engleză și publicat în Regatul Unit?

Știai că Premiul Pulitzer, întemeiat prin testamentul editorului Joseph Pulitzer și acordat din 1917, premiază nu doar literatura, ci și jurnalismul, muzica și teatrul din Statele Unite?

Știai că se estimează că „Don Quijote” al lui Miguel de Cervantes este considerat de mulți cea mai vândută operă de ficțiune din istorie, cu sute de milioane de exemplare de-a lungul secolelor?

Știai că, dincolo de cărțile religioase precum Biblia, „Poveștile” lui Charles Dickens și romanele de mare tiraj, seria „Harry Potter” de J.K. Rowling a vândut peste 500 de milioane de exemplare în întreaga lume?

Știai că primul volum din seria „Harry Potter” a fost refuzat de aproximativ douăsprezece edituri înainte ca editura Bloomsbury să îl accepte, se spune, după ce fiica de opt ani a directorului a cerut să citească mai departe?

Știai că romanul science-fiction „Dune” al lui Frank Herbert a fost respins de aproape douăzeci de edituri și a fost publicat în cele din urmă de o editură specializată în manuale despre reparat automobile, Chilton?

Știai că manuscrisul cărții „Scaunul” (À la recherche) al lui Proust și alte capodopere celebre au fost respinse inițial de editori, semn că nici cei mai fini cunoscători nu recunosc mereu geniul la prima lectură?

Știai că romanul „Pe drum” (On the Road) și multe alte cărți azi celebre au trecut prin zeci de refuzuri editoriale, iar „Jonathan Livingston pescărușul” al lui Richard Bach a fost respins de peste o sută de edituri înainte de a deveni bestseller?

Știai că una dintre cele mai lungi opere de ficțiune scrise vreodată este considerată „În căutarea timpului pierdut” a lui Marcel Proust, cu peste un milion de cuvinte, menționată adesea în recordurile literare?

Știai că cea mai scumpă carte sau manuscris vândut vreodată la licitație este Codex Leicester, un caiet de însemnări științifice al lui Leonardo da Vinci, cumpărat de Bill Gates în 1994 pentru peste 30 de milioane de dolari?

Știai că un exemplar din prima ediție a operelor complete ale lui Shakespeare, „First Folio” din 1623, s-a vândut la licitație pentru aproape 10 milioane de dolari în 2020, un record pentru o carte tipărită de literatură?