Științe

Știai că Titan este singurul satelit din sistemul solar cu o atmosferă groasă și deasă? Cerul lui portocaliu de ceață ascunde privirilor suprafața, pe care abia sondele au putut-o zări.

Știai că Uranus se rostogolește culcat pe o parte, ca o minge care se rulează pe pământ? Axa sa este înclinată aproape la orizontală, astfel încât polii ei privesc pe rând, ani întregi, spre Soare.

Știai că un anotimp pe Uranus durează cam 21 de ani pământeni? Fiindcă planeta ocolește Soarele în 84 de ani și stă culcată pe o parte, fiecare pol are câte două decenii de zi, apoi două de noapte.

Știai că Uranus și Neptun au culoarea albăstruie datorită metanului din atmosferele lor? Acest gaz înghite lumina roșie a Soarelui și lasă să se întoarcă spre noi doar nuanțele de albastru-verzui.

Știai că Neptun a fost găsit mai întâi cu creionul și hârtia, prin socoteli, și abia apoi cu ochiul prin telescop? Astronomii i-au bănuit locul pe cer după felul în care trăgea de orbita lui Uranus.

Știai că pe Neptun bat cele mai puternice vânturi din sistemul solar? Furtunile ei ating viteze de peste 2000 de kilometri pe oră, mai iuți decât sunetul pe Pământ.

Știai că Neptun a încheiat abia în anul 2011 primul său ocol complet în jurul Soarelui de la descoperirea din 1846? Un singur an neptunian ține cât aproape 165 de ani pământeni.

Știai că Pluto, socotit multă vreme a noua planetă, a fost mutat în anul 2006 în rândul planetelor pitice? Este atât de mic încât are un diametru mai mic decât lățimea Statelor Unite.

Știai că Pluto și cel mai mare satelit al său, Charon, se rotesc unul în jurul celuilalt ca o pereche legată, arătându-și mereu aceeași față? Charon este atât de mare față de Pluto, încât cei doi par mai degrabă o planetă dublă.

Știai că Ceres, cea mai mare așezare din centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter, este socotită tot planetă pitică? Când a fost descoperită în 1801, a fost la început crezută o nouă planetă.

Știai că Luna ne arată mereu aceeași față? Ea se rotește în jurul axei sale în exact același timp în care ocolește Pământul — un fenomen numit „rotație sincronă” — așa că de pe Pământ nu vedem niciodată partea cealaltă.

Știai că „partea întunecată a Lunii” nu este de fapt întunecată? Fața ascunsă nouă primește tot atâta lumină de la Soare ca și cea văzută; e „ascunsă”, nu „întunecată”. Abia în 1959 sonda sovietică Luna 3 a fotografiat-o prima dată.

Știai că fazele Lunii — de la Lună nouă la Lună plină și înapoi — se repetă la fiecare 29 de zile și jumătate? Acest ciclu se numește „lună sinodică” și stă la temelia multor calendare vechi.

Știai că fazele Lunii nu sunt provocate de umbra Pământului? Ele apar pentru că vedem, sub unghiuri diferite, jumătatea Lunii luminată de Soare, pe măsură ce ea se mișcă pe cer.

Știai că Luna nu are lumină proprie? Ea doar oglindește lumina Soarelui. Iar suprafața ei e destul de întunecată — reflectă în medie doar aproximativ 12% din lumina primită, cam ca asfaltul uzat.

Știai că mareele mărilor sunt darul Lunii? Atracția ei ridică apele oceanelor, iar la fiecare țărm se ivesc două fluxuri și două refluxuri în răstimpul unei zile.

Știai că și Soarele trage de mareele Pământului? Când Soarele și Luna se aliniază — la Lună nouă și la Lună plină — mareele sunt cele mai puternice, numite „maree de sizigii”.

Știai că Luna se îndepărtează de noi în fiecare an? Ea se depărtează de Pământ cu aproximativ 3,8 centimetri pe an — cam cât cresc unghiile — măsurat cu precizie prin reflectarea razelor laser pe oglinzile lăsate de misiunile Apollo.

Știai că Luna încetinește ușor rotația Pământului? Din pricina mareelor, zilele noastre se lungesc cu câteva miimi de secundă în fiecare secol; cândva, demult, ziua ținea doar vreo șase ore.

Știai cât de departe e Luna? În medie, la aproape 384.000 de kilometri de Pământ — o distanță în care ar încăpea, unul lângă altul, toate celelalte planete ale sistemului nostru solar.

Știai că lumina Lunii, deși pare instantanee, are nevoie de puțin peste o secundă ca să ajungă la noi? Când privești Luna, o vezi așa cum era cu aproximativ 1,3 secunde în urmă.

Știai că o eclipsă de Lună se petrece doar la Lună plină? Atunci Pământul se așază între Soare și Lună, iar umbra lui cade pe Lună. Fiindcă orbita Lunii e ușor înclinată, nu se întâmplă în fiecare lună.

Știai de ce Luna se înroșește la eclipsă? La eclipsa totală, Luna capătă o culoare arămie — „Luna de sânge” — pentru că lumina Soarelui, filtrată prin atmosfera Pământului, se colorează în roșu, ca la apusuri.

Știai că „Superluna” este Luna plină aflată cel mai aproape de Pământ? Orbita Lunii nu e un cerc perfect; când e plină chiar la punctul cel mai apropiat, pare puțin mai mare și mai strălucitoare.

Știai că Luna de lângă orizont pare uriașă, dar e o iluzie? Măsurată, ea are același diametru ca sus pe cer; ochiul și mintea ne înșală — fenomenul se numește „iluzia Lunii”.

Știai că petele întunecate de pe Lună au fost numite „mări”? Astronomii de odinioară le-au crezut întinderi de apă și le-au dat nume ca „Marea Liniștii”; de fapt sunt câmpii de lavă întărită.

Știai că fața Lunii e presărată cu cratere de la loviturile meteoriților? Neavând aer și ploi care să le șteargă, urmele rămân aproape neschimbate de miliarde de ani.

Știai că pe Lună urmele de pași rămân întipărite îndelung? Fără vânt și fără ploaie, urmele lăsate de astronauții Apollo în praful lunar stau neatinse și astăzi.

Știai că omul a pășit prima dată pe Lună în vara anului 1969? La 20 iulie, Neil Armstrong a coborât din nava Apollo 11, rostind: „Un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire”.

Știai că doar doisprezece oameni au pășit vreodată pe Lună? Toți în cadrul misiunilor Apollo, între 1969 și 1972; de atunci, nimeni nu a mai călcat pe ea.