Științe

Știai că strigătul „Evrika!” (în greacă „am găsit!”) i-ar fi aparținut lui Arhimede, care, cufundat în baie, ar fi descoperit legătura dintre volumul unui corp și apa dislocată de el? Se povestește că, prins de bucuria descoperirii, ar fi țâșnit din baie și ar fi alergat gol prin Siracuza strigând vestita vorbă.

Știai că povestea cu mărul care i-ar fi căzut lui Isaac Newton în cap, dându-i ideea gravitației, este mai mult legendă? Newton însuși povestea că, privind un măr care cădea din pom, s-a întrebat de ce cade drept spre pământ — dar nimeni nu a scris vreodată că fructul l-ar fi lovit în cap.

Știai că Galileo Galilei, îndreptând spre cer o lunetă îmbunătățită de el, a descoperit în 1610 patru sateliți ai lui Jupiter? Văzând cum aceste corpuri se rotesc în jurul altei planete, a înțeles că nu totul se învârte în jurul Pământului — un semn în sprijinul ideii că Pământul se mișcă în jurul Soarelui.

Știai că Charles Darwin era, la începutul călătoriei sale, mai degrabă un tânăr pasionat de natură decât un savant? Timp de aproape cinci ani a străbătut lumea la bordul corăbiei „Beagle”, iar observațiile făcute — mai ales pe insulele Galápagos — au sădit în el ideea că speciile se schimbă în timp.

Știai că Marie Curie este singura persoană care a primit Premiul Nobel în două domenii științifice diferite — Fizică (1903) și Chimie (1911)? Ea a descoperit, împreună cu soțul ei Pierre, elementele poloniu (numit după patria ei, Polonia) și radiu.

Știai că Marie Curie păstra eprubete cu substanțe radioactive în buzunare și în sertarele biroului, încântată de lumina slabă și albăstruie pe care o răspândeau în întuneric? Pe atunci nu se cunoșteau pericolele radiațiilor, iar caietele ei de lucru sunt și azi atât de radioactive încât se păstrează în cutii speciale de plumb.

Știai că Albert Einstein a trăit în 1905 un „an minunat” (annus mirabilis), în care, lucrând ca simplu funcționar la un birou de brevete, a publicat mai multe lucrări ce aveau să schimbe fizica — printre care teoria relativității restrânse și celebra relație dintre masă și energie?

Știai că Albert Einstein a primit Premiul Nobel pentru Fizică nu pentru teoria relativității, ci pentru explicarea efectului fotoelectric — felul în care lumina poate smulge electroni dintr-un metal? Descoperirea a fost o piatră de temelie a fizicii moderne.

Știai că Nikola Tesla, inventatorul care a pus bazele curentului alternativ folosit azi în casele noastre, avea o memorie uimitoare și susținea că vizualiza aparatele complete în minte, până în cele mai mici detalii, înainte de a le construi vreodată?

Știai că temeliile geneticii au fost puse de un călugăr? Gregor Mendel, într-o mănăstire din Brno, a cultivat și a studiat ani la rând mii de plante de mazăre, descoperind legile după care se moștenesc însușiri precum culoarea ori forma bobului — legi valabile și astăzi.

Știai că descoperirile lui Gregor Mendel despre ereditate au rămas aproape necunoscute vreme de peste treizeci de ani? Abia după moartea sa, la începutul secolului XX, mai mulți savanți au redescoperit independent aceleași legi și au recunoscut în modestul călugăr pe întemeietorul geneticii.

Știai că Louis Pasteur a dovedit că bolile pot fi provocate de microbi și a găsit un procedeu de a feri laptele și vinul de stricăciune, prin încălzire ușoară? În cinstea lui, acest procedeu se numește și azi „pasteurizare”.

Știai că Louis Pasteur a salvat viața unui băiat mușcat de un câine turbat, folosind primul vaccin împotriva rabiei? Pe atunci boala era socotită fără scăpare, iar reușita din 1885 a adus speranță în lumea întreagă.

Știai că penicilina, primul antibiotic care a salvat milioane de vieți, a fost descoperită din întâmplare? Alexander Fleming, întors din vacanță în 1928, a găsit într-o cutie de laborator uitată o mucegăire care ucidea bacteriile din jurul ei — și așa a înțeles puterea vindecătoare a acelui mucegai.

Știai că Dmitri Mendeleev ar fi văzut în vis tabelul periodic al elementelor, cu fiecare element așezat la locul potrivit? Se povestește că, trezindu-se, l-a notat degrabă pe hârtie. Puterea tabelului său a fost că a lăsat căsuțe goale pentru elemente încă nedescoperite, prezicându-le însușirile.

Știai că savantul român Emil Racoviță a fost primul explorator care a iernat în Antarctica, la bordul corăbiei „Belgica” (1897-1899)? Tot el a întemeiat o știință nouă — biospeologia, studiul viețuitoarelor din peșteri.

Știai că Emil Racoviță a înființat la Cluj, în 1920, primul Institut de Speologie din lume? Pasiunea lui pentru tainele peșterilor a așezat România printre pionierii acestei ramuri a științei.

Știai că inginerul român Henri Coandă a construit, în 1910, un aparat de zbor cu reacție, socotit un înaintaș al avioanelor moderne cu motor de acest fel? Numele său este legat și de „efectul Coandă”, o proprietate a curgerii fluidelor de-a lungul unei suprafețe.

Știai că savantul român George Emil Palade a primit, în 1974, Premiul Nobel pentru Medicină, fiind cel dintâi român laureat al acestui premiu? Cu ajutorul microscopului, el a cercetat structura fină a celulei și a descris ribozomii, micile „ateliere” în care se fabrică proteinele.

Știai că doctorița româncă Ana Aslan a fost o pionieră a cercetărilor împotriva îmbătrânirii? Tratamentele elaborate de ea la institutul din București au atras bolnavi din întreaga lume, făcând cunoscut numele României în medicina geriatrică.

Știai că Arhimede a fost atât de absorbit de calculele sale încât, se spune, un soldat roman l-ar fi ucis la cucerirea Siracuzei, în timp ce savantul desena figuri geometrice în nisip? I s-ar fi atribuit vorbele: „Nu-mi strica cercurile!”.

Știai că Galileo Galilei a fost silit, la bătrânețe, să-și retracteze public convingerea că Pământul se mișcă în jurul Soarelui? O legendă spune că, ridicându-se, ar fi murmurat „Și totuși se mișcă” — vorbe care au rămas simbol al adevărului ce nu poate fi înăbușit.

Știai că Isaac Newton, pe lângă legile mișcării și ale gravitației, a descoperit că lumina albă a Soarelui este de fapt un amestec de toate culorile? Trecând o rază prin o prismă de sticlă, a văzut cum se desface în culorile curcubeului.

Știai că Nikola Tesla a visat o lume în care energia electrică ar călători fără fire? Multe dintre ideile lui păreau pe atunci de domeniul închipuirii, dar au deschis drumul unor tehnologii pe care le folosim astăzi.

Știai că Charles Darwin a stat mai bine de douăzeci de ani înainte de a-și publica teoria despre evoluția speciilor? Abia când a aflat că un alt naturalist, Alfred Russel Wallace, ajunsese la idei asemănătoare, s-a hotărât să-și tipărească vestita carte, în 1859.

Știai că, atunci când Alexander Fleming a arătat lumii mucegaiul care ucidea bacteriile, au trecut încă vreo cincisprezece ani până ca alți savanți să învețe cum să producă penicilina în cantități mari? Abia atunci, în anii celui de-al Doilea Război Mondial, ea a început să salveze cu adevărat vieți.