Științe

Știai că în corpul unui om trăiesc aproximativ tot atâtea celule bacteriene câte celule umane? Multă vreme s-a repetat că microbii ne-ar depăși de zece ori, dar o reevaluare atentă din 2016 a arătat că raportul este mai degrabă de aproape unu la unu. Cele mai multe dintre aceste bacterii se află în intestinul gros și ne ajută la digestie.

Știai că virusurile nu sunt considerate ființe vii pe deplin? Ele nu au propriul metabolism și nu se pot înmulți singure, ci trebuie neapărat să pătrundă într-o celulă gazdă și să îi folosească mașinăria pentru a face copii. În afara unei celule, un virus este doar un pachet inert de material genetic învelit în proteine.

Știai că penicilina, primul antibiotic din istorie, a fost descoperită întâmplător dintr-un mucegai? În 1928, Alexander Fleming a observat că o cultură de bacterii uitată în laborator fusese curățată în jurul unei pete de mucegai din genul Penicillium. Acea substanță produsă de mucegai a salvat de atunci milioane de vieți.

Știai că multe virusuri sunt uimitor de mici, sub o zecime de micron? Un virus obișnuit poate fi de zeci de ori mai mic decât o bacterie, atât de mic încât nu poate fi văzut la microscopul optic din școală, ci doar la microscopul electronic. De aceea, până în secolul XX, nimeni nu a putut privi direct un virus.

Știai că pâinea, berea și vinul se nasc datorită aceluiași microb, drojdia? Drojdia de bere, Saccharomyces cerevisiae, este o ciupercă microscopică unicelulară care, hrănindu-se cu zaharuri, produce dioxid de carbon și alcool. Bulele de gaz fac aluatul să crească, iar alcoolul dă gustul băuturilor fermentate.

Știai că cel mai numeros tip de virus de pe Pământ atacă bacteriile, nu oamenii? Se numesc bacteriofagi și se estimează că există în jur de zece la puterea treizeci și unu de particule virale pe planetă, mai multe decât toate stelele din universul observabil. În fiecare secundă, în oceane, fagii distrug o parte uriașă din populația de bacterii.

Știai că febra nu este boala în sine, ci o armă a corpului împotriva microbilor? Creierul ridică intenționat temperatura pentru că multe bacterii și virusuri se înmulțesc mai greu la căldură, iar apărarea imunitară lucrează mai eficient. De aceea febra moderată este adesea un semn că organismul se luptă activ.

Știai că iaurtul se face cu ajutorul unor bacterii vii prietenoase? Bacteriile lactice transformă zahărul din lapte, lactoza, în acid lactic, care închegă laptele și îi dă gustul acrișor. Aceleași bacterii benefice fac parte din familia probioticelor, microbi care ajută echilibrul florei intestinale.

Știai că spălatul pe mâini cu apă și săpun este una dintre cele mai puternice arme împotriva bolilor? Săpunul nu omoară toți microbii, ci le desface învelișul gras și îi desprinde de pe piele, astfel încât apa să îi ia cu ea. Ideea că medicii trebuie să se spele pe mâini a fost impusă abia în secolul XIX, de Ignaz Semmelweis.

Știai că unele bacterii pot supraviețui în locuri unde nimic altceva nu ar rezista? Există microbi numiți extremofili care trăiesc în izvoare fierbinți aproape de temperatura fierberii, în ape foarte sărate sau în roci adânci, fără lumină. O enzimă dintr-o astfel de bacterie a făcut posibile testele moderne de tip PCR.

Știai că virusurile își schimbă mereu înfățișarea, de aceea vaccinul antigripal se reface în fiecare an? Virusul gripal își modifică proteinele de la suprafață prin mici mutații, așa că apărarea de anul trecut nu îl mai recunoaște la fel de bine. Specialiștii urmăresc tulpinile care circulă și ajustează compoziția vaccinului sezon de sezon.

Știai că cele mai multe bacterii din lume nu ne fac niciun rău, iar multe ne sunt de folos? Doar o mică parte dintre speciile de bacterii provoacă boli la om, în timp ce nenumărate altele descompun frunzele căzute, îmbogățesc solul sau fixează azotul din aer pentru plante. Fără ele, ciclurile vieții pe Pământ s-ar opri.

Știai că antibioticele nu au niciun efect asupra răcelilor și a gripei? Ele acționează doar asupra bacteriilor, iar răceala și gripa sunt provocate de virusuri, care au o cu totul altă structură. Folosirea antibioticelor fără rost nu grăbește vindecarea, dar ajută bacteriile să devină rezistente, o problemă serioasă a medicinei de azi.

Știai că prima vaccinare din istorie a pornit de la observația unei boli a vacilor? La sfârșitul secolului XVIII, medicul Edward Jenner a remarcat că mulgătoarele care făcuseră variola vacilor, o formă ușoară, nu se îmbolnăveau de variola umană, mult mai gravă. Chiar cuvântul vaccin vine din latinescul vacca, adică vacă.

Știai că în gura unui om se găsesc sute de specii diferite de bacterii? Placa dentară pe care o simțim uneori pe dinți este de fapt un biofilm, o comunitate vie de microbi lipiți unii de alții. Periajul regulat împiedică aceste bacterii să transforme zahărul în acizi care atacă smalțul și produc carii.

Știai că o parte din materialul nostru genetic provine, de fapt, de la virusuri străvechi? De-a lungul milioanelor de ani, unele virusuri și-au lăsat urme în ADN-ul strămoșilor noștri, iar aceste fragmente au fost transmise mai departe. Astăzi se estimează că aproape opt la sută din genomul uman are o astfel de origine virală, iar câteva dintre aceste gene sunt chiar utile, de pildă la formarea placentei.

Știai că bacteriile sunt organisme vii, unicelulare, care se pot hrăni și se pot înmulți singure, în timp ce virusurile nu sunt considerate cu adevărat „vii”? Un virus nu se poate multiplica de unul singur: are nevoie să pătrundă într-o celulă gazdă și să o folosească pe aceasta ca să facă noi copii.

Știai că virusurile sunt de sute de ori mai mici decât bacteriile? O bacterie obișnuită are câțiva micrometri, iar multe virusuri au doar câteva zeci de nanometri, adică de circa o mie de ori mai mici decât grosimea unui fir de păr.

Știai că antibioticele acționează asupra bacteriilor, dar nu au niciun efect asupra virusurilor? De aceea o răceală sau o gripă, care sunt boli virale, nu se vindecă cu antibiotice.

Știai că primul om care a văzut bacterii a fost olandezul Antonie van Leeuwenhoek, în anii 1670? El și-a construit singur niște microscoape simple, dar foarte puternice, și a numit micile ființe pe care le-a văzut „animalcule”.

Știai că Leeuwenhoek a văzut prima dată bacterii chiar în placa de pe propriii dinți? A privit la microscop resturile din gură și a descris „mici animale” care se mișcau, fără să bănuiască ce va însemna descoperirea lui pentru știință.

Știai că în intestinul tău trăiesc mii de miliarde de microbi, care formează așa-numitul microbiom intestinal? Aceste bacterii te ajută la digestie, produc anumite vitamine și îți antrenează sistemul de apărare.

Știai că bacteriile din intestin produc pentru corpul nostru vitamine, printre care vitamina K și unele vitamine din grupul B? Practic, în interiorul nostru trăiesc mici „fabrici” care ne ajută să rămânem sănătoși.

Știai că pâinea crește datorită drojdiei, o ciupercă microscopică? Drojdia consumă zahărul din aluat și eliberează dioxid de carbon, iar bulele acestui gaz fac coca să se umfle și pâinea să fie pufoasă.

Știai că fermentația este munca microbilor? Iaurtul, brânza, murăturile, berea și vinul se obțin toate pentru că bacterii sau drojdii transformă zahărul din alimente în alte substanțe, schimbând gustul și păstrând mâncarea.

Știai că iaurtul se face cu ajutorul unor bacterii? Ele transformă zahărul din lapte, numit lactoză, în acid lactic, iar acesta face laptele să se îngroașe și să capete gustul acrișor specific.

Știai că mucegaiul de pe pâine sau de pe fructe este de fapt o ciupercă microscopică? Firișoarele pe care le vezi sunt colonii întregi, iar petele colorate sunt puzderia de spori pe care le răspândește în aer.

Știai că primul antibiotic important, penicilina, a fost descoperit dintr-un mucegai? În 1928, Alexander Fleming a observat că un mucegai numit Penicillium omora bacteriile din jurul lui, iar din el s-a obținut un medicament care a salvat milioane de vieți.

Știai că unele brânzeturi, cum ar fi brânza cu mucegai albastru, își capătă aroma și dungile colorate tocmai datorită unui mucegai adăugat intenționat? Aici ciuperca nu strică mâncarea, ci o face mai gustoasă.

Știai că probioticele sunt bacterii „bune”, vii, pe care le mâncăm ca să ajutăm microbiomul intestinal? Ele se găsesc în iaurt, chefir sau murături și sprijină echilibrul microbilor folositori din interiorul nostru.